* Copiii de pe Strada Carpaților 59B au organizat un miting de protest * Ei cer ca spațiul lor de joacă să nu fie stricat cu parcări și construcții
Lîngă un bloc de pe Strada Carpaților, peticul de verdeață pe care zburdau copiii e gata să fie distrus. Un edificiu cu 10 etaje urmează să se construiască pe gazonul verde, știrbind și din parcul de joacă al copiilor. Vreo zece puști, nu mai mari de 12 ani, au fost primii locatari care au luat atitudine. Ei au ieșit în stradă cu pancarte, cerînd salvarea colțului de natură și a locului de joacă. Copiii au mai făcut și niște afișe. Au desenat un cal, o veveriță și o vulpe pe iarbă. Și niște flori care spun Vrem să trăim și noi. Au multiplicat afișul și au pus cîte unul în fiecare cutie poștală. Picii s-au apucat și de strîns semnături de adeziune la protestul lor. Au sunat la toate ușile din bloc și le-au explicat adulților că spațiul lor de joacă e în pericol. Adulții, deși n-au privit cu ochi buni transformarea de lîngă bloc, au dat din umeri.
Tot orașul suferă schimbări urbanistice. Trotuarele sînt refăcute, garajele demolate și înlocuite cu parcări, străzile se lărgesc. Brașovenii sînt încîntați să vadă cum, sub ochii lor, orașul se transformă într-unul civilizat, modern, cu amenajări urbanistice utile. Dar cu ce preț? În multe părți ale Brașovului, s-a trecut la defrișarea spațiilor verzi, și-așa insuficiente, pentru a face loc parcărilor atît de necesare acum cînd tot românul are mașină.
Lîngă un bloc de pe Strada Carpaților, peticul de verdeață pe care zburdau copiii e gata să fie distrus. Un edificiu cu 10 etaje urmează să se construiască pe gazonul verde, știrbind și din parcul de joacă al copiilor. Vreo zece puști, nu mai mari de 12 ani, au fost primii locatari care au luat atitudine. Ei au ieșit în stradă cu pancarte, cerînd salvarea colțului de natură și a locului de joacă.
Utilaje pe zona verde
Înainte ca adulții să apuce să facă ceva, copiii de pe Strada Carpaților 59B au tras un semnal de alarmă. Zona verde de lîngă blocul lor urmează să fie distrusă. Au ieșit la joacă, așa cum fac în fiecare zi, dar pe iarbă au văzut utilaje și camioane. Era luni cînd eu și Betty am observat muncitorii. Am zis să spionăm, ca să aflăm mai multe, își începe istorisirea Emilia Năstasă, o puștoaică de 11 ani. Am auzit că vorbeau de un bloc, că spațiile verzi vor fi parcări. Mi-am dat seama imediat că noi, copiii, n-o să mai avem parc. Le-am zis la toți colegii și ne-am supărat, continuă Beatrice Petrariu, o fetiță de 10 ani. Vestea s-a dus ca vîntul. Dar nu printre adulți, care, deși n-au privit cu ochi buni transformarea de lîngă bloc, au dat din umeri. Însă cei mici, vreo zece, au trecut la fapte. Și au pus la punct, ca niște oameni mari, o adevărată campanie de sensibilizare a opiniei publice.
Mie îmi place
la leagăn
A venit șeful muncitorilor și ne-a dat la toți oamenii din bloc niște pliante cu blocul de 10 etaje care se va construi pe locul nostru de joacă. La parter, va fi salon de înfrumusețare și va avea și parcare subterană, spune Roxana Dochia, care, la 12 ani, a devenit șefa grupului de protest. Noi trăim aici de 12 ani, de cînd ne-am născut. Aici ne jucăm de-a baba oarba, ascunselea, prinselea, capră nouă și țară, țară, vrem ostași. Vrem să ne lase în pace locul de joacă, protestează George Teodorescu, și el tot de 12 ani. Cu toții sînt elevi la Școala Generală nr. 23. Mie îmi place la leagăn, spune timidă și mezina revoltaților, Ancuța Dochia, de numai 6 anișori.
Miting la locul
de joacă
Copiii și-au dat seama că, prin distrugerea zonei verzi, nu numai jocul lor va avea de suferit. Natura ne ajută, ne dă oxigen, plantele purifică mințile, cînd te simți obosit e bine să te uiți la verdeață, explică Roxana. Perfect motivați să-și salveze oaza lor de vegetație, au trecut la acțiune. Înarmați cu carioci, creioane colorate și un bloc de desen, au desenat pancarte, ilustrînd, după cum s-au priceput mai bine, natura fără gunoaie și fără blocuri înghesuite unul într-altul. Au scris cu litere de-o șchioapă: Iubiți natura! Nu o distrugeți!, Protejați spațiile verzi!, Faceți-ne fericiți!, Zîmbește alături de noi!. Au ieșit cu ele la gardul care împrejmuiește viitorul șantier. Cîțiva trecători s-au oprit să-i privească amuzați. Mamele care-și dădeau copiii în leagăne, însă, i-au felicitat. Și cu felicitările au rămas. Niciun adult nu i-a sprijinit în demersul lor civic, deloc copilăresc, de a ocroti spațiile verzi.
Liste cu semnături
Copiii au mai făcut și niște afișe. Au desenat un cal, o veveriță și o vulpe pe iarbă. Și niște flori care spun Vrem să trăim și noi. Au multiplicat afișul și au pus cîte unul în fiecare cutie poștală. Au lipit și pe stîlpi, dar un pensionar i-a certat. Cel lipit la scara blocului, desenat de prîslea Ancuța, a dispărut, rupt de alți copii, mai mici și mai răi. Așa că picii s-au apucat de strîns semnături de aderare la protestul lor. Au sunat la toate ușile din bloc și le-au explicat adulților că spațiul lor de joacă e în pericol. Toată lumea ne-a susținut și a semnat. A semnat și un nene care nu e de la noi, dar se odihnea pe bancă în parc. Vecinii au fost foarte triști, dar ne-au zis că facem muncă bună. O doamnă ne-a zis că bine că ne-am mișcat noi, că bătrînii nu au curaj, povestește curajoasa Roxana.
Muncitorii îi ignoră
S-au dus cu un afiș și la muncitori. I-am zis la șeful lor că vrem să-i arătăm afișul. El vorbea la telefon și ne-a întors spatele. Pe urmă i-am zis la un muncitor că nu ne convine ce fac ei și ne-a zis că el e plătit să facă ce i se spune, nu se pronunță, spune George. I-am auzit cum spuneau că dacă nu e pămînt bun, nu mai construiesc. Dar normal că e bun dacă tot aici s-a făcut și blocul nostru, crede Emilia. Au făcut găuri în pămînt. Au găsit argilă, nisip și apă. Noi am auzit că e terenul unei doamne. A fost scos la vînzare pe Internet și ea l-a cumpărat acum 11 luni, spun copiii ce știu și ei din auzite și presupuneri. Duminică, nu era decît un muncitor la datorie. Păzea rulota și camionul. Eu sînt om de la țară, nu mă băgați în asta. Nu eu răspund. Noi sîntem doar societate de forare. Am dat probe la 20 de metri și am astupat gaura la loc. Atît, le spune el copiilor strînși la gard.
Adulții i-ar susține, dar n-au timp
Poate știu adulții mai multe. Administratorul Sorin Chiriță și soția acestuia, contabil-casier la asociația de proprietari, sînt de acord cu inițiativa copiilor și se declară la fel de indignați de distrugerea spațiului verde, mai ales că și ei au trei copii.
Am umblat ani de zile pe la primărie cu cereri peste cereri pînă cînd, acum doi ani, ne-au amenajat spațiul de joacă. Noi am îngrijit zona aceasta, sigur că nu sîntem încîntați să se construiască pe acest loc. Și-așa sînt blocurile unele într-altele, unul în plus mai lipsea, mărturisește Chiriță. Noi am cerut amenajarea platformei de gunoi în vecinătate și ne trezim cu șantier în loc, spune și soția lui, îngrozită de ceea ce ar însemna pentru copii o construcție în zonă: pericol de accidente, zgomot, mizerie.
Administratorul nu știe care este regimul acelui teren. A auzit și el că ar fi proprietatea cuiva, dar nu e sigur dacă nu cumva e domeniu public.
În acest caz, dacă primăria a concesionat, foarte rău că nu ne-a întrebat și pe noi.
Cît despre protestul copiilor, Chiriță nu-i poate ajuta. Președintele e la stațiune, eu n-am timp să umblu. Ar însemna să-mi iau 2-3 zile libere de la serviciu.
Și locuri de parcare, și zone verzi
* Unde este posibil, se amenajează și acum zone verzi și locuri de joacă pentru copii, între blocuri, în fiecare cartier, explică primarul George Scripcaru
Primarul George Scripcaru spune că ambele lucruri trebuie rezolvate. Trebuie să facem și locuri de parcare, și zonele verzi trebuie întreținute. În prezent, sînt zone verzi folosite drept parcare, pe care nu le întreține nimeni. Situația actuală este destul de grea pentru că atunci cînd s-au făcut construcțiile în Brașov, mai ales în anii comunismului, nimeni nu se aștepta la un număr atît de mare de mașini. Trebuie rezolvat și acest lucru, ca să nu mai fie trotuarele utilizate ca parcări, iar carosabilul să fie blocat, sau mașinile să fie parcate pe spații așa-zis verzi, dar de fapt lăsate pîrloagă. Asta în zonele deja construite. În zonele care urmează să se construiască, am prevăzut ca orice bloc nou să aibă în proiect și locuri de parcare, la subsol. Pe spațiul public, există deja proiecte de parcări sub sau supraterane care să descongestioneze traficul, și să ofere siguranță autovehiculelor și posesorilor acestora. Gradul de motorizare a crescut în Brașov de la 25.000 la 150.000 de mașini astăzi, iar infrastructura a rămas aceeași, spune primarul.
Deocamdată e nevoie de restricții
Cît privește amenajarea unor spații verzi în zonele cu foarte mult beton și asfalt, aici vorbim și de gradul de civilizație al cetățenilor, crede Scripcaru. Cînd ne vom mai civiliza puțin și oamenii vor începe să aibă grijă de ceea ce facem, poate că vom gîndi și altfel de soluții. Deocamdată trebuie să luăm măsuri și să impunem restricții sub acest aspect pentru că discutăm din perpectiva cetățeanului, care nu înțelege să păstreze nici ceea ce are. Unde este posibil, se amenajează și acum zone verzi și locuri de joacă pentru copii, între blocuri, în fiecare cartier, explică primarul.
Proiect pentru zona Crinului-Carpaților
Blocul de pe Carpaților se construiește pe un teren privat. Iar primarul spune că proiectul se încadrează din punct de vedere urbanistic, nu putem să-i interzicem omului să construiască pe proprietatea lui, dacă respectă legea.
În toată zona de la Crinului pînă în zona Carpaților există, potrivit primarului, un proiect de intervenție între blocuri, cu tot ce înseamnă alei, trotuare, locuri de joacă, mobilier urban sau parcări.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!