Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

Misterul din lanul de grîu

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 11.07.2006
* În satul Fîntîna de lîngă Hoghiz au apărut șase cercuri perfecte în lanul de la marginea satului
* În noaptea semnelor din grîu, oamenii au văzut lumini ciudate pe cer, iar cîinii din sat au urlat mai rău ca la cutremur

Șase cercuri perfecte, apărute peste noapte în lanul de grîu de la marginea satului Fîntîna, au lăsat cu gura căscată toată suflarea din așezarea brașoveană. În aceeași noapte, oamenii au auzit cîinii urlînd mai ceva ca la cutremur, iar cîțiva localnici susțin că au văzut deasupra ogorului lumini mari și ciudate, ca niște flăcări. Pînă să dea năvala curioșii să vadă minunea, în afara cercurilor în lan nu era nici o urmă. Desenul era format dintr-un cerc plin, cu spicele culcate, încadrat de alt cerc, ca un brîu. Cercurile concentrice erau înconjurate de alte patru cercuri mai mici, dispuse simetric. Întîmplarea desprinsă parcă din Dosarele X a înflăcărat imaginația localnicilor. Unii se tem să descifreze semnele, iar alții se prăpădesc de rîs încercînd să găsească o explicație pentru aterizarea unui OZN taman la Fîntîna. Primele cercuri misterioase din cîmpurile de grîu au apărut în Anglia, în 1980, dar nimeni n-a putut elucida enigma. De atunci s-au înmulțit însă și farsorii. Exact pe 9 iulie s-au împlinit 30 de ani de cînd primii artiști specializați în culcatul spicelor și-au început farsele.

Noaptea de vineri spre sîmbătă. Muncitorii dorm frînți de oboseală pe saltele, în camera încă nefinisată. La ora 3 și jumătate, alertat de lătratul cîinelui, unul din ei se trezește. Toți cîinii satului latră ca apucați. Îl trezește pe colegul de lîngă el. „Ce-o fi, mă? Cutremur? Parcă au înnebunit cîinii“. După o vreme, obosiți, se culcă la loc. În zori, îi trezește Florin să le dea o veste năucitoare: la vreo sută de metri de ei, în lanul de grîu, au apărut niște cercuri suspecte. Se duc cu toții să vadă minunea. În cîteva minute, tot satul e acolo. „Nu călcați spicele, poate or să vină savanți să cerceteze!“, strigă cineva. Dar, curioși, sătenii au intrat în lan să vadă cu ochii lor. Și-au croit cărări pînă la locul unde s-a întîmplat ceva ce nu s-a mai pomenit pe la Fîntîna: cercuri în lanul de grîu. O întîmplare demnă de Dosarele X.

Cîinii latră, cercurile apar

„Oricum cîinii latră în sat. Dar la 3 și ceva dimineața era o hărmălaie generală. Schelălăiau de parcă dăduseră în damblageală. Așa că m-am trezit. Asta e tot ce-am pățit“. Așa începe și tot așa se sfîrșește povestea lui George Halmaghi, un tînăr de 24 de ani, muncitor în construcții. Lucrează pentru o firmă din județul Olt venită la Fîntîna, lîngă Hoghiz, să ridice o pensiune agroturistică cu „grajduri europene dotate cum n-au unii nici în vile așa ceva“. George s-a culcat la loc. „Dimineața, pe la 7, am venit la muncă. Atunci, am văzut în dreapta, șmecheria. Adică șase cercuri dubioase. I-am dat roată de două ori. Nicio intrare. Asta m-a intrigat“, mărturisește Florin Costea, pătruns încă de misterul celor întîmplate. Și-a chemat colegii și le-a arătat cercurile din mijlocul ogorului, perfecte, decupate în cîmp, la circa 10 metri de șosea. Și niciun drum către ele.

„Nu e mînă de om“

La ora 8,20, omul de afaceri Gheorghe Boțoman a venit la fața locului să vadă ce urme au lăsat intrușii pe proprietatea lui. S-a mirat și el și, dîndu-și seama că e ceva neobișnuit, s-a urcat pe un tractor, ca să aibă perspectivă, și a făcut fotografii. Singurele dovezi care au imortalizat imensul graffiti agricol înainte să intre sătenii în lan. Desenul era format dintr-un cerc plin, cu spicele culcate, încadrat de alt cerc, ca un brîu. Cercurile concentrice erau înconjurate de alte patru cercuri mai mici, dispuse simetric. „Grîul e călcat invers, spicele sînt suprapuse bine, ca și cum ar fi mers cineva cu spatele. Nu știu cum să spun, aia e treabă complicată, greu de explicat și imposibil de făcut de mînă de om“, spune Florin care se consideră priceput în construcții.

Veteran X File

„O întîlnire de gradul I, așa se spune la Discovery“, asta crede un muncitor că s-a întîmplat la Fîntîna. „Taci, mă, pe tine te pasionează Dosarele X“, glumește un coleg. „Numai Dana Scully“, îi răspunde bărbatul. Apoi redevine serios. „Acum 8 ani, la Bogata, nu departe de aici, a fost ceva cam tot așa ca aici. Stejarul din mijloc arsese de sus pînă jos. Era tot chelit de frunze“, își amintește Florin, veteran de acum al întîlnirilor de gradul I. „În sat sînt numai babe și moși, cine să se scoale la 3 dimineața ca să facă cercuri pe cîmp?“, se întreabă un muncitor. „E clar că nu a fost ceva de pe Pămînt“. „N-avea cum, doar de deasupra să fi venit. Cele 4 cercuri mai mici sînt ca 4 picioare“, spune și Boțoman. „Erau extratereștri, ce mai!“, pune punctul pe I un muncitor mai curajos.

„Dacă știam că vin...“

„Dar de ce nu coboară în cartofi? Că e cîmpul de cartofi mai încolo. Numai grîul le place“, comentează gînditor un muncitor. „Ar fi frumos să ne caute pe noi, românii, dar nu cred. Cine știe? Or fi rămas extratereștrii fără gazolină“. Bărbații se prăpădesc de rîs încercînd să găsească o explicație pentru aterizarea OZN-ului la Fîntîna. „Păi, la 20 km de aici e centrul României. Acolo are și prințul Charles moșie. Poate de-aia au coborît aici“, lansează alt muncitor o ipoteză combinată între proprietatea regală și geometria țării noastre. „Dacă știam că vin ăștia, îi pozam cu telefoanele mobile, dar ne-au luat ca din oală. Păcat că nu ne-am dat seama ce se întîmplă. Ne-am fi dus la ei. Ne pare rău că nu i-am văzut“, mărturisește Florin foarte serios. „Eu nu știu ce să cred. E un mister“, conchide stăpînul lanurilor cu urme extraterestre care este de profesie agronom.

Cercetătorii n-au venit

Oamenii spun că cineva s-a uitat la ora trei și ceva pe geamul de la baie și a văzut „o flacără mare“ deasupra Fîntînii. Coroborate, întîmplările care s-au petrecut în noaptea de 7 spre 8 iulie în satul de lîngă Hoghiz nu au încă o explicație oficială. Cu ocazia altor întîmplări de acest gen, echipe de cercetători s-au dus la fața locului. Au luat probe de sol și de vegetație, au fotografiat în fel și chip, au făcut măsurători. Dar la Fîntîna n-a venit nimeni. „Am auzit și noi de evenimentele de la Hoghiz, dar, din păcate, nu avem aparatură de teren. Dacă a avut loc o contaminare, probele trebuie prelevate imediat. Din numai 2 grame de vegetație, supuse calcinării, după 5 zile, se poate da un răspuns cert cu privire la nivelul de radiații. Acum e cam tîrziu, au trecut 4 zile“, explică Mihaela Apan, fizician la Stația de Radioactivitate din cadrul Agenției Județene de Protecție a Mediului, cu părere de rău că n-a avut ocazia să studieze un fenomen atît de controversat.

De veghe în lanul de grîu

Originea cercurilor misterioase din cîmpurile de grîu n-a fost nici pînă astăzi elucidată. Totul a început în august 1980, cînd au apărut primele mostre de uriașe sculpturi în grînele din Anglia. A urmat o adevărată isterie turistică. Oamenii stăteau la pîndă în speranța că ET se vor întoarce. În 1989, s-a declanșat operațiunea „Cioara albă“. N-a apărut nicio navă. După zile întregi de așteptare, curioșii au plecat. Imediat au apărut cercuri noi. Totul părea o glumă, fie ea și cosmică. BBC și Nippon TV au montat o nouă campanie de surprindere a omuleților verzi: operațiunea „Pasărea neagră“. Au stat la pîndă zeci de cercetători, înarmați cu cele mai sofisticate camere de luat vederi în infrarosu. Se ofereau 10.000 de dolari pentru primul care îi vede pe autorii cercurilor. Niciun rezultat. Doar proprietarii lanurilor au avut de cîștigat, luînd taxă pe văzut de aproape.

Ipoteze, ipoteze

Sînt semne coerente și logice? Simboluri ce transmit un mesaj? Urmele unor experimente militare secrete? „Opere de art㓠sau jocuri infantile? Cu toate că s-au găsit niște răspunsuri, niciunul nu este pe deplin satisfăcător. Radiesteziști și ozenologi, arheologi și militari, experți în energia telurică, în vîrtejuri, plasmă, energii cosmice, spiritism și alte științe mai mult sau mai puțin serioase și-au făcut de lucru prin lanuri încercînd să dezlege misterul. Așa au început să curgă ipoteze care mai de care mai excentrice. Prima bănuială s-a îndreptat asdupra semenilor noștri puși pe șotii. Și versiunea unei noi arme secrete a cîștigat adepți. Cei mai captivați de fenomen au fost ufologii care au spus că perfecțiunea și complexitatea incredibilă aparțin ET. Parapsihologii și mediumii sînt convinși că cercurile sînt răspunsul planetei care își manifestă durerea prin forme grafice. Oamenii de știință mai conservatori au pus totul pe seama aricilor care, în perioada de rut, ar face niște mișcări specifice cu veleități artistice. Alții cred că elicopterele au lăsat asemenea urme.

Doar 10% sînt autentice

„Crop circle“ este deja o sintagmă consacrată pentru pasionații de enigma cercurilor din lanuri. Pînă acum, cercurile au apărut în culturi de grîu, porumb, orz, morcovi, rapiță, iarbă, buruieni și secară. S-au raportat cercuri și în gheață și pe fundul oceanului. De obicei, sînt plasate în mijlocul lanurilor, iar în preajma lor nu există nicio cărare pe unde să fi ajuns oamenii, cu utilajele lor. Rămîne ipoteza intervenției din cer. Cînd omul încearcă să culce la pămînt spicele, acestea se rup într-un anumit mod.
Dar cele din cercuri, au fost îndoite la o distanță de sol riguros respectată și au fost orientate pe direcții precise, ansamblul dînd impresia unei țesături. Colin Andrews (foto), autorul best-seller-ului „Circular Evidence“, prima carte care tratează fenomenul cercurilor din recolte, spune că peste 90% dintre acestea sînt făcute de mîna omului. „Celelalte 10% nu au la bază nici mîna, nici imaginația umană și asta este un lucru care nu trebuie uitat“, spune Andrews.

Aniversare mondială la Hoghiz

De la primele apariții și pînă astăzi, desenele de pe ogoare, deși neelucidate, au ajuns ceva obișnuit. După descoperirea autorilor farselor, entuziasmul ufologilor s-a mai domolit. În schimb, a luat o mare amploare fenomenul amatorismului. În Marea Britanie s-au înregistrat deja primele concursuri de făcut cercuri în lanuri. Pe site-ul http://www.circlemakers.org, locul în care se întîlnesc specialiști în culcat spice după tipare artistice, a apărut pe data de 9 iulie 2006 o referință aniversară: s-au împlinit 30 de ani de cînd Doug și Dave, primii artiști ai lanurilor de cereale, și-au început farsele. Coincidență sau nu, fenomenul de la Hoghiz a apărut chiar în ziua aniversară. Să-și fi celebrat fanii făuritorilor de cercuri din lume 30 de ani de farse tocmai în sătucul de lîngă Brașov?

Un mister vechi de 300 de ani

• Deși e un fenomen care a explodat în secolul XX, primele cercuri au apărut în recoltele din 1678 din Hartfordshire. Robert Plot emitea în 1677 teoria că aceste cercuri sînt efectul vîrtejurilor de aer. El vorbea și de formațiuni pătrate sau hexagonale. Într-o broșură apărută un an mai tîrziu aceste stranii semne agrare erau atribuite diavolului. Se aprecia c㠄unui om i-ar lua ani de zile să așeze fiecare spic cu atîta precizie, în timp ce diavolul are nevoie pentru asta doar de o noapte“. Anul 1990 a reprezentat un veritabil boom în domeniu. Peste o mie de cercuri au fost înregistrate în peste 30 de țări, cele mai multe fiind însă în Anglia, țara mamă a fenomenului. Frecvența cea mai mare a misterioselor cercuri, 190 în cîteva luni, a fost în 1999, înainte de trecerea în noul mileniu. Fenomenul a depășit granițele Europei. Pînă acum, desenele în lanuri au fost găsite în Africa, Canada, Australia, America Centrală și de Sud, Rusia, Japonia. În sezonul 2005, în Marea Britanie, au fost înregistrate oficial în baza de date „Crop Circle Connector“ (care poate fi consultată și pe Internet) 71 de formații în lanurile de cereale. Cele mai recente, sînt cercurile din Uruguaz, din 23 ianuarie 2006. Numărul total al înregistrărilor de cazuri similare a depășit în prezent 10.000.

Vîrtejul ielelor

• Cercurile din lanuri și-au găsit eplicația și în credința populară. Acestea ar fi inele vrăjite de origine supranaturală, generate de spiritele naturii. În tradiția românească se vorbește de hora ielelor, care sînt înfățișate ca niște fete frumoase care dănțuiesc în nopțile magice cu lună plină. Acolo unde au dansat ielele iarba este arsă și rămîn semne asemănătoare unor cercuri. Alte tradiții vorbesc despre oameni care au văzut ielele dansînd în jurul unui copac, care mai apoi s-a veștejit. Această teorie o susține și profesorul Ioan Sorin Apan. „Zona e inundată de tradiții și mustește de zîne, vîntoase, frumoase, iele. Ipoteza etnologică este cea mai validă și cea mai coerentă. Fenomenul de la Hoghiz a coincis în mod surprinzător cu sărbătoarea sînzienelor după calendarul pe stil vechi. În plus, chiar a fost lună plină“, spune profesorul, specialist în cultura și tradiția românilor.

Anomaliile spicelor

• Examinarea plantelor din interiorul cercurilor a mărit misterul. Biofizicianul american William Levengood a stabilit că modificările spicelor seamănă cu cele pe care le-ar produce un cuptor cu microunde. Tot el a observat că semințele din plantele afectate au un comportament diferit față de celelalte, uneori germinînd mai încet, alteori chiar de cinci ori mai repede. O caracteristică specifică tulpinilor de grîu este faptul că nodurile lor sînt mai îngroșate și îndoite. Aparatele performante au înregistrat în toate cazurile importante modificări ale cîmpurilor electromagnetice și ale nivelului radioactivității. Cei care au intrat în cercuri au avut stări de amețeală sau arsuri ale pielii.

Cercuri made in Romania

• Făuritorii de cercuri ne-au vizitat și pe noi. În 1994, la Arad și în noaptea de 14 spre 15 iulie 1997și la Cetatea de Baltă, jud. Alba, apariția cercurilor a fost dublată cu observarea de lumini inexplicabile în zonă. Unii martori susțin că au văzut chiar farfurii zburătoare cu tot cu ființele care le pilotau.

Campionii farselor

• Doug Bowers împreună cu un pictorul Dave Chorely sînt cei mai cunoscuți farsori ai cercurilor. Ei au început să facă desene prin recolte la sfîrșitul anilor ’70, inspirați de cele reale din Australia, atribuite OZN-urilor. Abia după 14 ani și-au dezvăluit identitatea. Bowers are acum 80 de ani și nu-i vine să creadă că din hobby-ul său se pot face bani. „Tot ce ne propusesem noi era să facem lumea să creadă că au venit OZN-urile, cînd, de fapt, era vorba de nimic altceva decît de o blană și două bucăți de sfoară, și zău, că a mers de minune. Noi făceam cercurile în recolte și lumea se înghesuia să le vadă. Ne plăcea să ne amestecăm în mulțime și să ascultăm ce spun așa-zișii experți în OZN-uri care tot trăncăneau despre extratereștrii. Ne uitam unul la altul și ne bufnea rîsul“.

O afacere profitabilă

• „Dacă ar fi venit cineva la mine acum zece ani și mi-ar fi spus că am să ajung în toate colțurile lumii numai pentru a face cercuri în lanurile de recolte pentru mari companii și să mai scot și bani din asta, i-aș fi spus că a luat-o razna“, spune John Lundberg (foto), unul dintre cei mai cunoscuți meșteri de cercuri în grîu. Părinții săi, Rod Dickinson și Will Russell, tot cu asta s-au ocupat. Lundberg declară că e foarte bine plătit, cam 100.000 de lire sterline pe lucrare. Are multe „comenzi“ de cercuri cu care firmele își fac reclamă.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    LNBF. Olimpia CSU Brașov, victorie de senzație cu CSM Satu Mare


    Azi 20:04
  • ➤ Sport


    Chiara Holzl a câștigat primul concurs de Cupa Mondială de la Râșnov


    Azi 18:59
  • ➤ International


    Virusul chinez a ajuns în alte 11 țări, inclusiv din Europa. Ultimul bilanț: 41 de morți, peste 1.300 de cazuri


    Azi 14:53
  • ➤ Local


    Un nou accident în fața colegiului Meșotă din Brașov


    Azi 13:28
  • ➤ Sport


    Simona Halep e în optimi la Australian Open unde o va întâlni pe Elise Mertens


    Azi 10:13
  • ➤ Sport


    Echipa feminină de tenis de masă a României s-a calificat la Jocurile Olimpice


    24.01.2020
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK. Final de cantonament. Concluziile antrenorului Leo Grozavu


    24.01.2020
  • ➤ Sport


    Cazul de dopaj de la Corona Brașov se extinde și la hochei! Cristi Balaj: A apărut și disciplina hochei în discuție


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Decizie definitivă! Corona Brașov a fost retrogradată din Liga Națională!


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov a câștigat amicalul cu ACS Kids Tâmpa U19


    23.01.2020
  • ➤ Local


    Airbus Helicopters România, contract pentru mentenanța elicopterelor Armatei Bulgariei


    23.01.2020
  • ➤ Local


    La Colegiul Titulescu, elevii învață la cursul ProtoShop Live design de produs pentru clienți reali


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep e în turul 3 la Australian Open. Victorie în două seturi cu britanica Harriet Dart


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Locuri de vis


    9 dintre cele mai frumoase parcuri naționale din lume


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Pregătește-te de sezonul estival


    Dantela, întotdeauna alegerea perfectă


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Îți lasă gura apă


    Galaktoboureko, plăcinta zeilor


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Top 4


    Cele mai periculoase animale de pe Terra omoară 1 milion de oameni pe an


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Caruselul succesului


    Cum a intrat Lady Gaga în faliment


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Berlinala 2020


    Radu Jude, primul regizor român cu trei producții în festival


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Când apare noul serial House of Dragons


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Și-a acceptat vârsta


    Sandra Bullock e fericită


    23.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    Pe drumuri ocolite între Câmpina și Brașov


    23.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Investiții


    Spitalul din Zărnești, aparatură și echipamente de ultimă generație


    23.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Primăria Făgăraș, la a doua ediție de bugetare participativă


    23.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Cabana de la Plaiul Foii va fi modernizată


    23.01.2020
  • ➤ Week-end


    Invitații


    Unde ieșim în weekendul Micii Uniri


    23.01.2020
  • ➤ National


    I se fâlfâie de lege


    CCR: Alegerea lui Meleșcanu la șefia Senatului e neconstituțională


    23.01.2020
  • ➤ National


    Cetățenii cu viza de flotant într-o localitate nu pot vota acolo


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Frumusețea, din genă


    Mihaela Rădulescu este leit mama ei


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Smiley se mută la Los Angeles


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Pamela Anderson a ajuns la soțul 5


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Augustin Viziru va fi tată pentru prima oară


    23.01.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Consumul de combustibil


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, victorie în primul amical din 2020


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    JOT2020


    Campionii olimpici cer o pistă de bob în România


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Gigi Becali, despre transferul lui Chipciu la CFR Cluj


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep vs. Harriet Dart, la Australian Open


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Cupa Mondială de sărituri cu schiurile - Râșnov 2020


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Absolventă a cursului Master Coach


    Mariana Tîrcă revine în antrenorat


    23.01.2020
  • ➤ Local


    Update/ Muzicianul brașovean care s-a întors din epicentrul epidemiei din China se află în carantină


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, amical cu nouă goluri la Vulcan


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov a luat un jucător de la Sepsi OSK 2 l Marin Barbu: „Nu e rău copilul“


    22.01.2020
  • ➤ Local


    CCR: Teodor Meleșcanu nu a fost ales legal președintele Senatului


    22.01.2020
  • ➤ Local


    A fost inaugurată Unitatea Medicală Mobilă aSpitalului Clinic de Pneumoftiziologie Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Local


    Nominalizări pentru „Premiile Anului în Cultur㔠la Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Respectă și vei fi respectat!


    22.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    O brașoveancă va fi procurorul general al României


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Merge greu


    Lucrările la pasajul Fartec trebuie să fie gata în prima jumătate a anului


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a decontat 3 milioane de lei pentru tratamente medicale în străinătate


    22.01.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Justiția proștilor

    Articolul următor


    Logică

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 22.639 milisecunde, încărcat în milisecunde