Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

La 1 Mai nu mai e 1 Mai

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL , 01.05.2006
* În sătucul brașovean 1 Mai nu mai trăiesc decît vreo patru suflete care să-și amintească de veselele petreceri ale minerilor de 1 Mai

1 Mai este un sătuc pitit la 18 kilometri de Brașov. Pe vremuri, de 1 Mai, în colonia de mineri înființată de un neamț acum o sută de ani, era mare sărbătoare. Pregătirile începeau cu cel puțin o săptămînă înainte, iar oamenii se veseleau apoi cel puțin trei zile, ca-n povești. Acum, în așezarea uitată de lume, în prima zi din mai, nu mai vezi decît fumul unor grătare, prin unele curți mai chivernisite. „He-he!, cum era de 1 Mai! Cînd era mina, venea lumea din toate satele din jur. Veneau «linghișpiruri», veneau orchestre, toată lumea se veselea. Cît era valea asta de lungă, numai oameni. Chefuiam, aduceau toți cîte ceva, din toate părțile. Cam așa, ca la Cerbul de Aur, se strîngea lumea în sat“, își aduce aminte nea Traian Bălău. Doar el și încă vreo trei foști mineri de vîrsta lui mai trăiesc ca să poată povesti cum era pe vremea lui la 1 Mai.

Pe vremuri, de 1 Mai, în colonia 1 Mai era mare sărbătoare. Pregătirile începeau cu cel puțin o săptămînă înainte, iar oamenii se veseleau cel puțin trei zile, ca-n povești. Acum, în așezarea brașoveană uitată de lume nu mai vezi decît fumul unor grătare, prin unele curți mai chivernisite. Pe ulița care face legătura cu drumul județean 112 A, rareori trece cîte-o mașină care stîrnește praful de prin gropi. În ajunul lui întîi mai, în colonia botezată în cinstea zilei de 1 Mai Muncitoresc e liniște. Doar cîțiva tineri stau adunați în vatra satului, în fața unui părculeț de joacă pentru copii, între singurul telefon public și „Alimentara“, cum s-a obișnuit lumea să spună. Acolo e și stația pentru microbuzele care merg spre Brașov. Și tot acolo se termină și asfaltul.

Tușa Virginia

1 Mai este un sătuc pitit la 18 kilometri de Brașov. Colonia a fost o așezare de mineri, ridicată în jurul minei de cărbune. Asta, mult înainte de comuniști, cam acum o sută de ani. Pe atunci se numea Concordia. Înainte de război era a unei famii de nemți, pe nume Honecker. Dar neamțul a fost nevoit să plece, iar comuniștii nu prea s-au omorît cu grija pentru așezarea care le era „cam peste mînă“. Au botezat-o îns㠄Mina 1 Mai“. Și așa i-a rămas numele, pînă astăzi. Mina s-a închis de mult. „De prin ’64, parcă, sau să fi fost din ’63?! Că nu mai țin minte așa de bine, la anii mei“, își scormonește memoria tușa Virginia (foto jos). Stă pe o bancă în curte. Își trage sufletul în sfînta zi de duminică și e gata să povestească despre cum era „pe atuncea“. „Era foarte bine, că la mineri le aduceau de toate, nu era rău. Ce nu găseai la oraș, găseai aicea. Și venea lume din toate satele din jur“. Asta își amintește, ca ieri, bătrînica. „Apoi au închis mina și au făcut un Olefeu acolo. De fapt un depozit de murături. Asta numai pînă la revoluție, că dup’aia, s-a închis și depozitu’. Acum l-a luat un particular. A făcut fabrică de cărămizi“, mă lămurește tușa.

Muncă pentru femei

Virginia Burduf are 72 de ani și e unul dintre puținii oameni din sat care au lucrat la mină și mai pot povesti cum erau acele vremuri. „Ar mai fi nea Genică, da’ are Parkinson, săracu’, și tremură de nu-nțelegi ce spune. Mai e și Iosif Popa, da’ și el se simte cam rău. Și nea Traian Bălău mai știe povestea. Ăștia trei și cu mine. Dar eu am fost acolo numai vreo doi ani. Cam atîția am mai rămas. Restul au plecat pe lumea cealaltă. Tineretul n-a mai prins mina, și n-are ce povesti“, mă avetizează Virginia. „Eu, de la 17 ani m-am dus la muncă. Am lucrat ca mecanic, la pompele de apă. Și la troliu, la scos vagoneții. Erau o mulțime de femei la mină, atuncea, că aveau nevoie, la treburi de-astea, mai ușoare“, povestește ea. Ca să nu fie de mirare, se-apucă să explice: „Păi da, era mai ușor, că nu prea era muncă fizică. Erau numai niște tablouri de comandă, și nu făceam decît să apăs pe butoane, sau să trag de frîne“. Pompele erau pentru scos apa din mină. „Erau niște șoaturi mari, la fiecare abataj. Adică niște gropi mari, așa, cam cît o casă, unde se scurgea apa din din pompe. Și pompele trebuiau pornite și oprite, cam la trei patru ore. Erau multe pompe, și eu le supravegheam. Și pînă treceam pe la toate, se cam scurgea timpul, și numai bine ajungeam să le opresc, sau să le dau drumul din nou, după cum era nevoie“, își aduce ea aminte. La troliul cu care se scoteau vagoneții din mină era ceva mai greu, dar ea era tot la un fel de panou de comandă. Și o ajutau soldații, „că pe vremea aia puteai să faci armata la locul de muncă, și mulți bărbați rămîneau în sat“.

„Așa sfîrșeau mai toți minerii“

Și-a cunoscut bărbatul tot la mină. „El era artificier. El din județul Alba, eu de-aici, din județul Brașov. Ne-am căsătorit după ce-am fost în vorbă cam un an și jumate. Cînd s-a închis mina, el a plecat la hidrocentrala de la Argeș. După un an, am plecat și eu după el, că erau copiii la școală. Pe urmă, a lucrat prin Moldova, la metale rare. Acolo s-a îmbolnăvit, l-a iradiat. De asta a și murit, Dumnezeu să-l ierte! Așa sfîrșeau mai toți minerii“, își deapănă povestea bătrîna. Îmi mai spune că înainte de a se închide mina 1 Mai, bărbatul a lucrat mulți ani și în echipa de salvare. „Era cu buteliile de oxigen, că unii se intoxicau cu gaze, și mergea după ei. Mulți au mai murit la mină, da’ nu din cauza gazelor, mai mult cînd se mai surpa galeria. Acuma, în sat, oamenii muncesc pe unde pot. Care la privați, care la pădure, care la sere... ce găsesc“, intervine în discuție Dorel, unul dintre fiii tușei Virginia. Cu gîndurile la trecutul greu pentru care s-a ales cu o pensie de trei milioane, tușa își mîngîie pisica favorită. „Vrednică și cuminte“, mi-o laudă ea, hotărîtă să alunge amintirile. „Are patru pui, și îs deja promiși, că uite ce frumoși sînt!“, mi-i arată ea.

Vagonetar din ’55 și pînă în ’63

Dorel se oferă să-mi fie ghid prin sat, pînă la poarta lui nea Traian Bălău. Îl găsim odihnindu-se în curte, pe un fotoliu de Dacie. Ascultă muzică și citește dintr-o carte cu file îngălbenite - „Rugăciuni și învățături de credință ortodoxă“. Din cînd în cînd, mai trage cîte-un gît dintr-o sticlă de bere care i se odihnește lîngă picioare, la umbră, în iarbă. Zîmbește cînd află de ce-am venit. „He-he! Păi, bag seamă că am cam rămas ultimul miner care să mai povestească ceva. Că am fost vagonetar din 8 martie ’55 și pînă în ’63, cînd s-a închis mina. Și mulțumesc lui Dumnezeu, încă mă mai țin. Beau, mănînc, de muncit nu prea mai pot, că obosesc repede, că mă supără plămînii“, spune bărbatul. Are 68 de ani, patru copii și zece nepoți. A prins apă la plămîni la hidrocentrala de la Corbeni, pe Argeș, acolo unde au lucrat mai toți minerii din colonia 1 Mai după ce s-a închis mina. „Toată ziua în apă pînă la genunchi, numai cu haine de cauciuc, cum să nu te îmbolnăvești“, explică el. Ultima dată a fost în spital înainte de Paști, la Stejăriș, la Brașov. „Mi-au găsit de toate, și cu plămînii, și cu inima, și cu stomacul. Da’ ce nu-ți găsesc doctorii la anii mei!?“, glumește el. Tusea hîrîită care-i iese din gît, îi întrerupe cuvintele. Și îi aduce mereu aminte de TBC-ul vindecat „cu sechele“, așa cum scrie și pe biletul de ieșire din spital.

1 Mai muncitoresc

„He-he! Păi cum era de 1 Mai! Cînd era mina, începeau pregătirile cu o săptămînă înainte! Venea lumea din toate satele din jur. Veneau «linghișpiruri», veneau orchestre, toată lumea se veselea. Cît era valea asta de lungă, numai oameni. Chefuiam, aduceau toți cîte ceva, din toate părțile. Cam așa, ca la Cerbul de Aur, se strîngea lumea în sat“, își aduce el aminte. „Pe toate coastele se strîngea cîte-o gașcă de zece prieteni, și nu lipsea la niciuna cîte-o ladă, două, de bere“, spune, și mai ia o dușcă din sticlă. Așa, cu măsură, de parcă atunci și-a adus aminte de ea. „De drag așteptai să vină întîi de mai. Era și brigadă artistică, am fost și eu. Era frumos. Dădeam spectacole pe scenă, se ocupau profesorii de noi. Acum, nu se mai ocupă nimeni“, povestește omul. Povestește și de grătare, de mititei, de focuri încinse peste tot. „Deh, atunci mînca lumea fripturi, că n-avea carne. Acuma nu mai mănîncă, că n-are lumea bani“, bate nea Traian șaua, să priceapă iapa.

„Erau bani, nu glumă“

„Acuma, pe aici, plînge toată lumea. N-auzi nicăieri o muzică și-o veselie. Care mai poate să muncească, pune în pămînt, să crească recoltă. Care nu, ia pe datorie, de la Alimentara. Noroc cu omu’ ăla, că e bun la inimă“, se întristează bătrînul. „Înainte, de drag așteptai să vină sărbătorile, că era valea plină de lume“, adaugă el. Și se aduna lumea, și de 1 Mai, și de Ziua Minerului, și de Sfînta Varvara, care se serba în prima duminică din august, și de 23 August, de Ziua Națională. „De unu mai, niciodată nu se lucra. Ne dădeau și primă. Ăștia cu funcții mai mici, luam primă cam la 150 de lei. Inginerii și care avea grad mai mare, sau care era premiat pentru cît a muncit, luau și cîte 500 de lei. O grămadă de bani, pe vremea aia. Îți ajungeau să trăiești aproape o lună. Eu am luat cel mai mult 350 de lei, dar erau bani, nu glumă“, mai spune el. „Acu, s-a mai răcit lumea. Fiecare stă la casa lui. Nu mai vine nimeni. Cine să mai vină? Doar așa, poate să mai vină cîte unu’ de pe la Brașov, să-și facă vreo casă, că e liniște și frumos aici“.

Povești vechi, speranțe noi

Nea Trăian își amintește și povești din vremea neamțului Honecker. „Era inginer. Avea un aparat și venea cu el în galerie. Îl punea pe pereți, sau pe vatră, adică pe podeaua galeriei, și după ce măsura, îi spunea minerului: «Dragul meu - că așa îi era vorba - aici mergem mai departe că avem cărbune». Și la cel mult 10 metri, dădea de filon. Apoi se bătea suitoarea și planul înclinat - astea erau galeriile care încadrau filonul - și apoi străpungeau cu galerii laterale. Cel mai gros strat de cărbune era de 15 metri. Cărbune brun, de munte, din cel mai bun. Și acum sînt pline dealurile astea, dar probabil că nu mai vor cărbune, să-l exploateze“, povestește nea Traian. În mină erau și ierarhii: miner, ajutor de miner, vagonetar. Meseria se fura, ca orice altă meserie. Muncă grea, cu tîrnăcopul și lopata. „Numa’ 28 de ani am lucrat. Din care 8 la 1 Mai“, spune omul, cu mîndrie. A ieșit la pensie în 26 iulie 1988. Pe decizia de pensionare are însă vechime de 47 de ani, 3 luni și 26 de zile. Și o pensie de 3.679 de lei. „Mi-a dat răposatu’ ăla rău o pensie bună, și oamenii ăștia buni mi-au dat altă pensie, și mai bună, să pot să mor mai repede. 500 de lei noi. Porcărie curată! Da’ la cine să te plîngi? Că nu-ți zice nimeni nimic, nu te pușcă, da’ nici nu-ți dă nimic în plus“, glumește amar nea Traian. Mai are totuși o speranță, că nu i-au calculat toate sporurile la recalculare, și dacă vine la Brașov să le arate, poate îi mai crește pensia puțin.

Se schimbă lumea

Mina n-a murit de tot. Dar nici nu mai trăiește. Nea Traian și Dorel merg cu mine, să-mi arate locul. Casa fostului miner este chiar în vîrful unui deal, lîngă fosta fabrică de brichete. „Brichete de-alea de cărbune, pentru furnale, nu de-alea de aprins țigara“, mustăcește bătrînul, arătîndu-mi construcțiile de beton, atîta cît au mai rămas în picioare, printre care pasc acum cîteva vite și un cal. Pe strada acoperită cu pietriș, pe care mergem, era odată o cale ferată. „Încărcau trenurile cu cărbune și mergeau pînă la Codlea. Era locomotivă de-aia cu aburi, că doar cărbune aveau destul. De la Codlea, schimbau locomotiva“, îmi explică Dorel. Jur-împrejur sînt case de piatră, sănătoase, construite în locul vechilor barăci. În actuala școală, pe vremuri era atelierul de tîmplărie al minei. Cantina s-a transformat în sediu pentru fabrica de cărămidă. Numai Căminul Cultural mai are aceeași destinație. Pînă și relieful s-a schimbat. „Toate dealurile astea mici pe care le vedeți - îmi arată nea Traian - sînt halde de steril adus din galerii. Sturț, așa-i ziceam“. Acum, peste ele a crescut iarba, și chiar s-au construit cîteva case. Pe gardul bisericii, o emblemă cu două ciocane încrucișate face concurență crucii de pe turlă, amintind de vechea mină.

Concordia, doar cîteva litere

Trecem de poarta actualei fabrici de cărămidă și pavele, după ce luăm încuviințarea de la responsabilul de depozit. Am promis că nu facem fotografii decît la gura galeriei, și asta-i spunem și lui Petru Stoichevici, electrician pe vremea fabricii de murături, și mai apoi paznic. El n-a prins mina, era prea tînăr pe atunci. Se asigură că am primit învoirea de la responsabil, apoi ne lasă să mergem la galerie. Cîteva stive de cărămidă, cîteva de pavele, un camion și cîteva clădiri cam dărăpănate mai aduc aminte de vechile secții ale minei, devenite depozite de murături. Nea Traian mi le înșiră pe toate: și grupul de întreținere pentru pompe, și atelierul de ascuțit uneltele pentru mină, și locul vechi în care se descărcau vagoneții, și depozitul de lemn pentru grinzile de susținere ale galeriilor, și cîte altele or mai fi fost. La capătul curții, o baltă mare, plină de păpuriș și mătasea-broaștei. Și chiar sub deal, ce a mai rămas din bolta intrării. „Concordia“, se mai poate vedea scris pe bolta de beton. „Ia uite, măi Dorele, nici nu știam că au astupat-o de tot. Cum trece timpul...“, pică pe gînduri nea Traian, cocoțat pe cimentul umed.

Ziua celor ce muncesc vine din America

• La 1 mai 1886, sindicatele din SUA, reunite în Federația Americană a Muncii, au declarat o grevă generală pentru a susține dreptul ca ziua de muncă să aibă opt ore. Oameni de pe întreg cuprinsul SUA s-au alăturat grevei. Orașul Chicago a fost paralizat de prezența fără precendent a celor 350.000 de muncitori veniți din toate statele. La un moment dat în Piața Centrală, chiar în mijlocul polițiștilor, a explodat o bombă. Forțele de ordine au tras atunci la întîmplare în mulțime. Opt lideri ai greviștilor au fost arestați și apoi condamnați la moarte. În memoria acelei zile, în 1889, prima Internațională Socialistă din Europa declara 1 mai „Ziua Muncii“.

Defilări de 1 Mai muncitoresc

• Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În timpul regimului comunist, ziua de 1 mai era un prilej de propagandă proletară. Autoritățile organizau defilări grandioase, coloanele de muncitori fiind nevoite să scandeze lozinci și să poarte pancarte uriașe în care să elogieze comunismul și pe „falnicii“ săi conducători. În ultima perioada a regimului Ceaușescu, „geniul din Carpați“ a înlocuit defilările de 1 Mai cu o zi în care se „sărbătorea prin muncă“.

Bătrînul Armindeni

• În satele românești, în tradiția populară, în prima zi a lunii mai este sărbătoarea de Armindeni. O serbare veselă, cîmpenească, dată în cistea prorocului Ieremia. Se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, trebuie ca în dimineața de Armindeni să te speli pe față și pe mîini cu rouă și să-ți petreci toata ziua în aer liber. Tot în această zi, gospodarii trebuie să bea vin roșu, pentru rămîne sănătoși ca fierul tot anul. În unele sate, feciorii pun la porțile fetelor de măritat copăcei tineri. În alte zone, toți sătenii își împodobesc casele cu ramuri de salcie, stejar sau fag. Obiceiul își are originea într-o legendă potrivit căreia evreii care au vrut să-l trădeze pe Iisus i-au însemnat noaptea casa cu o rămurică verde. Cînd soldații romani au venit să-l aresteze, au rămas uimiți să vadă că toate casele aveau rămurele.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Un brașovean a fost găsit mort în casă după o săptămână. Trăia singur și abia se mișca


    18.01.2020
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK a transferat un mijlocaș olandez


    18.01.2020
  • ➤ Sport


    Colțea Brașov a pierdut primul amical al iernii


    18.01.2020
  • ➤ National


    Cartea electronică de identitate sau pașaportul sunt obligatorii pentru călătoria în UE din 3 august 2021


    17.01.2020
  • ➤ Local


    Dezvoltatorii imobiliari din Brașov, obligați să aleagă sisteme de încălzire mai puțin poluante


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Lotul convocat de Bogdan Burcea, noul selecționer al naționalei feminine


    17.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    PSD anunță duminică cine va candida pentru președinția CJ Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Cu gândul la vacanță


    Cele mai frumoase 8 lacuri din România


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Ce purtăm în 2020


    Genți în trend, chic și practice


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Mănâncă sănătos în fiecare zi


    Cinci cereale integrale pe care să le incluzi în meniu


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Prieteni nobili


    25 de curiozități despre cai


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Semnul egal ar putea să își schimbe înțelesul


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Leacuri


    Prima farmacie de poezie din lume care prescrie versuri în loc de medicamente


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Mărturisire


    De ce nu se căsătorește Shakira cu tatăl copiilor ei


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Justin Bieber suferă de boala Lyme


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Paradă la gală


    Anne Hathaway, cel mai sexy decolteu de la Premiile Critics’ Choice


    17.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    „Brașovul construiește unul din primele trei aeroporturi, la nivel național“


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Cinematograful Astra va fi gata în acest an


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Fostul cămin școlar al Liceului Astra va fi transformat în cămin pentru persoane fără adăpost


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Touroperatorii, interesați de curse aeriene spre Brașov, din 2021


    17.01.2020
  • ➤ Eveniment


    RATBV reintroduce linia 110 Brașov – Cristian, dar numai în zilele lucrătoare


    17.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Ori, ori


    Guvernul își asumă răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi


    17.01.2020
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Nonconformistă și cool


    DJ Wanda va avea reality show în Anglia


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Ramona Bădescu se plimbă cu bebelușul, bona și cățelul


    17.01.2020
  • ➤ Life


    Andreea Bălan, dezamăgită de vacanța în Mauritius


    17.01.2020
  • ➤ Cititori


    Pentru iubitorii de animale de companie


    Azawakh


    17.01.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Mirosuri persistente


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    România ar putea organiza Europenele de atletism pentru juniori din 2023


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    JOT 2020


    Ramona Ionel, prima reacție după câștigarea medaliei


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep vorbește despre Australian Open


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    A murit fostul arbitru Ilie Coț. A jucat timp de 3 ani la Carpați Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Sport


    Reunire la balon


    Dezgheț la ACS SR Brașov


    17.01.2020
  • ➤ Local


    Autostrada A3 Comarnic - Brașov: procedurile de Parteneriat Public-Privat vor fi anulate


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Hoții îți invadează intimitatea!


    16.01.2020
  • ➤ National


    Guvernul își asumă răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi


    16.01.2020
  • ➤ Local


    Un medic fals, programator IT, dă consultații la Predeal


    16.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    Brașovenii nu știu la ce folosesc butoanele de panică


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Pentru un transport mai sigur


    Protecția Consumatorilor vrea testări psihologice anuale pentru șoferii de taxi


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Pachete cu produse de igienă, pentru persoanele aflate în situații critice


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Al doilea băiat dispărut la Hoghiz, găsit mort în apele Oltului


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Idei pentru orașul tău


    Peste 40 de proiecte în competiția pentru 100.000 de euro


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Luna viitoare, licitație pentru Piața Prefecturii


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Protecția Consumatorului vrea să conteste autorizația de construire a Hotelului Radisson Blu


    16.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Guvernul reglementează circulația cu trotinete electrice


    16.01.2020
  • ➤ Actualitate


    România are unul din cele mai mici salarii minime pe economie din lume


    16.01.2020
  • ➤ National


    Lasă presa pentru politică


    Moise Guran se alătură USR-PLUS


    16.01.2020
  • ➤ Life


    Șochează din nou


    Loredana Groza nu mai are secrete


    16.01.2020
  • ➤ Life


    Doi tătici topiți după fiicele lor


    16.01.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Restricții pe DN 1

    Articolul următor


    Junii au scos Brașovul în stradă

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 23.603 milisecunde, încărcat în milisecunde