Transfăgărășanul este cel mai celebru drum din România
Drumul dintre nori a împlinit 45 de ani
×
Î n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Publicitate
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
23.09.2019
În acest weekend s-au împlinit 45 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului, drumul care leagă Muntenia și Transilvania și care traversează cel mai înalt lanț muntos din România, la peste 2.000 de metri altitudine, pe o distanță de aproximativ 92 km
Se spune că au fost sute de vieți pierdute, dar statisticile oficiale au înregistrat doar 40 de militari striviți sub stânci ori prăbușiți în prăpăstii
La data de 20 septembrie 1974 a fost inaugurat drumul național Transfăgărășan, care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România, de 887 m, situat la cea mai mare altitudine din țară: 2.045 m. Transfăgărășanul rămâne cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 și 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia și Ardeal, i se mai spune drumul dintre nori.
Pentru realizarea celor 92 de kilometri de șosea s-au dislocat peste 3 milioane de tone de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale și 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra Balea - cel mai lung din România, au fost escavați peste 41.000 metri cubi de rocă. Drumul a înghițit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oțel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patrați de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de țeavă, 50 tone de confecții metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriș, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat. Și a luat sute de vieți, spun unii martori, deși statisticile vremii consemnează doar 40 de morți, majoritatea ostași striviți sub stânci sau prăbușiți în prăpăstii.
Potrivit ziarelor vremii, la realizarea spectaculosului drum, construit între anii 1970-1974, au lucrat mii de oameni (...) militarii forțelor armate, unități de geniști, care au adus, o contribuție hotărâtoare la realizarea Transfăgărășanului și a altor categorii sociale mii de muncitori, mineri, tehnicieni, ingineri și proiectanți la unitățile Ministerelor Energiei Electrice, Transporturilor și Telecomunicațiilor după cum scria România Liberă la 21 septembrie 1974, citată de agerpres.ro.
Pe unde nu trecuse picior de om
Din martie 1970, de când geniștii au primit această misiune, atacul s-a articulat după o tactică și o strategie ferme, zi de zi. Dacă a nins, dacă a plouat, dacă a dat lapoviță sau grindină, dacă a fost ger, munca a continuat ca și pe vreme bună: cei de la înaintări s-au cățărat pe țancuri legându-se cu coarde de vreun brad și acolo unde nu mai erau brazi de-un colț de stâncă: au săpat găuri adânci cu ranga și cu târnăcopul, au cărat explozibilul, au dat foc fitilelor detonante și numai ei știu cum s-au grăbit spre adăposturi; buldozeriștii au împins vagoane de rocă, conducându-și mașinile la înălțimile la care zboară avioanele, pe acolo pe unde nu trecuse picior de om, drum tăiat în stâncă la marginea unor adâncimi de zeci și de sute de metri, scria Scânteia din 17 iunie 1971.
Ca să ridice, de pildă, la «Piatra Dracului»(1.800 metri), un buldozer, ei l-au demontat, transportând, apoi, bucată cu bucată la punctul de lucru. Spre Bâlea Cascadă, oamenii au dezrădăcinat 7.500 de buturugi pe km liniar, fiecare având un diametru de peste 30 cm. Ostașii de pe buldozer au condus cu precizie milimetrică mașinile lor pe margini de hăuri amețitoare, înlăturând din cale mii și mii de tone de arocamente. Lucrările s-au executat în condiții deosebit de grele și datorită intemperiilor, amintea România Liberă, la 21 septembrie 1974.
28 de poduri și viaducte și 550 de podețe
La realizarea celor peste 90 de kilometri de șosea, în total au fost făcute peste 4 milioane metri cubi de derocări și terasamente, construite 28 de poduri și viaducte în beton și fier, 550 de podețe, precum și un tunel rutier în lungime de aproape un kilometru care străpunge masivul muntos între vârfurile Negoiu și Moldoveanu. Într-un comunicat al Ministerului Apărării Naționale, prilejuit de ceremonia militară și religioasă din 20 iulie 2009, pentru dezvelirea plăcilor comemorative de la cele două monumente de pe Transfăgărășan, Poarta Geniștilor și Poarta Întâlnirii, se arăta că aproape 40 de morți și tot atâția răniți au constituit jertfa pe care Munții Făgăraș au cerut-o pentru făurirea acestui drum al înălțimilor ce impresionează prin măreție și spectaculozitate.
Poarta Întâlnirii
Cele două monumente marchează momentele cele mai grele pe care le-au avut de înfruntat militarii geniști, în realizarea acestui drum montan. Ziarul Scânteia din 17 iunie 1971, consemna: Muntele se împotrivește strașnic. Umblă o vorbă pe aici: pui un sac de azotat de amoniu și ies două căști de praf! Astă-iarnă, o subunitate s-a bătut o lună de zile cu o creastă prin care trebuia să taie Făgaș. Uneori, înainta o jumătate de metru pe zi! Locului i-au spus «Poarta Geniștilor». Despre al doilea monument, România Liberă din 21 septembrie 1974, arăta că pe o placă de bronz prinsă în stânca rămasă din dizlocare pe o o buză de prăpastie erau scrise următoarele: În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două unități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, ostașii geniști au denumit acest loc «Poarta Întâlnirii».
Cea mai spectaculoasă șosea montană din România
Transfăgărășan a fost declarat de britanicii de la Top Gear Cel mai uimitor drum pe care l-am văzut vreodată! Transfăgărășanul este al doilea drum din România, ca înălțime, după Transalpina, care străbate Munții Parâng din Carpații Meridionali și ajunge până la 2.145 m în pasul Urdele. Drumul este închis pe o porțiune de 27 kilometri timp de opt luni din an, iarna și primăvara, din cauza pericolului de avalanșe, căderi de stânci, alunecări de teren ș.a. Din cauza celor peste 800 de serpentine și a drumului în rampă, viteza medie cu care pot rula mașinile este de cel mult 40 de km la oră. Cea mai spectaculoasă șosea montană din România se află pe DN 7C (151 km), care începe în comuna Bascov (județul Argeș) și se termină la drumul DN1 (Sibiu - Brașov), în apropierea localității Cârțișoara (județul Sibiu). Porțiunea numită Transfăgărășan pornește din comuna Arefu (județul Argeș) și are o lungime de 91 km. Printre obiectivele turistice aflate de-a lungul Transfăgărășanului se află Cetatea Poenari, lacul și barajul Vidraru, lacul glaciar și cascada Capra, lacul glaciar și cascada Bâlea. Acestora li se adaugă, în sezonul rece, Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac, masivele și traseele montane din jurul Transfăgărășanului.
(sursa:agerpres.ro)
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!