Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagină
Publicitate

Au spart „codul dacic“


Misterul Sarmizegetusei, descifrat de trei brașoveni

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 11.03.2016
• Profesorii Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu de la Universitatea din Brașov sînt autorii unicei teorii științifice care a reușit să interpreteze corect calendarul de piatră al dacilor
Calendarul de la Sarmizegetusa este unul dintre cele mai precise instrumente de măsurare a timpului din antichitate. Piesele care îl compun, pietre sau bușteni, au anumite semnificații, deslușite abia după 2.000 de ani, de trei cercetători brașoveni. Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu de la Universitatea din Brașov au reușit să sparg㠄codul dacic“. Mai precis, au descifrat rostul fiecărui stîlp din acest complex megalitic, reușind astfel să citească misteriosul calendar astronomic. Așa am aflat că dacii calculaseră mai precis decît mayașii lungimea anului, diferența dintre anul dacic și cel antropic fiind de numai 0,000001 zile. Lespezile și stîlpii antici, care înseamnă zile, săptămîni, ani și secole dacice (de altă durată decît cele cunoscute), i-au condus pe brașoveni la concluzia că strămoșii noștri au reușit să stocheze la Sarmizegetusa informații de astronomie, matematică, trigonometrie extrem de exacte care, odată înțelese, nu doar că măsoară timpul, dar aruncă o privire și în viitor.

Mesajul dacic, deslușit de trei profesori

Dacii au măsurat timpul cu ajutorul unui calendar care indica timpul, dar servea și la îndeplinirea ritualurilor religioase. Erau astronomi pricepuți. Au făcut măsurători pe stele, utilizînd coordonate orare, și nu orizontale, aproape de nivelul mării, așa cum procedau, de exemplu, egiptenii. Sarmizegetusa, capitala regatului dac, cel mai amplu complex de locuire dacică, a fost construită la mijlocul sec. I î.Hr. și cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Calendarul de la Sarmizegetusa este unul în aer liber, pentru a nu ascunde Soarele, venerat de daci. Găsim aici un soare de andezit, cu un diametru de 7,1 m, avînd în centru un disc de 1,5 m diametru. Se pare că ajuta la stabilirea orei exacte a meridianului locului. Dar calendarul este compus din mai multe grupuri de piese, constituind două sanctuare rotunde și două patrulatere. Acest complex a atras atenția profesorilor brașoveni Emil Poenaru, Cornel Samoilă și Șerban Bobancu, care au publicat în revista „Magazin istoric“ (nr. 123-124, iunie 1977) o teorie care a buimăcit lumea științifică, dar care a elucidat o enigmă veche de 2.000 de ani. Practic au reușit să citească ceasul pe imensul calendar dacic. Concluziile lor au rămas valabile pînă în ziua de azi.

Un stîlp înseamnă o zi

Cei trei profesori au pornit de la analiza cercurilor. Astfel, micul sanctuar rotund este alcătuit din 114 piese: 13 lespezi și 101 stîlpi. Un stîlp reprezintă 1 zi, cea mai mică unitate de măsurare a timpului din acest calendar. Lespezile erau elemente de separare pe care se însemnau săptămînile și anii. Au observat 8 grupe de cîte 8 stîlpi, 1 grupă de 7 stîlpi, 3 grupe de cîte 8 stîlpi, 1 grupă de 6 stîlpi. De aici au dedus, prin calcule riguroase, c㠄13 ani astronomici corespund cu 47 circumferințe ale micului sanctuar, după care mai este necesară o singură zi de corectură (e posibil să fi fost o zi de sărbătoare). Avem, astfel, prima concluzie importantă: calendarul dacic avea la bază un ciclu de 13 ani, încheiat cu o zi de corectură. Aceleași calcule arată că un an dacic avea 47 săptămîni“. Cu aceste rezultate n-ajungem nicăieri, nu seamănă cu sistemul de măsurare a timpului cu care sîntem obișnuiți. Dar profesorii Bobancu, Poenaru și Samoilă au mers cu calculele mai departe, reușind în cele din urmă să decripteze complet calendarul. Ei au constatat că utilizatorii acestui calendar au punctat 8 săptămîni de 8 zile, urmate de o săptămînă de 7 zile, trei săptămîni de 8 zile și o săptămînă de 6 zile. În consecință, anul avea, la daci, cînd 365, cînd 364, cînd 367 zile, exact în această ordine.

Anul nu începea la dată fixă

Cercetătorii au mai constatat că anul nu începea la dată fixă, ca în calendarul gregorian de azi, ci în aceeași zi a săptămînii. „Pe lîngă faptul că dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichității, acesta are o proprietate unică: anul începe cu prima zi a unei săptămîni și se termină în ultima zi a alteia“. „Divizarea micului sanctuar în 13 grupe nu este, deci, întîmplătoare, ci căutată, și are calitatea că, datorită ei, anii dacici încep totdeauna în prima zi a unei grupe, sfîrșindu-se, deci, totdeauna în ultima zi a unei grupe, iar toate cele 13 zile de început ale celor 13 grupe sînt, în decursul unui ciclu, o singură dată zile de început de an. Faptul că anii dacici nu începeau și nu se sfîrșeau cu oricare dintre zilele săptămînii (fiindcă se propune echivalența: o grupă egal o săptămînă), este o proprietate interesantă, o calitate pe care nu o are nici calendarul actual“. Părerea autorilor este c㠄prin eleganța, funcționalitatea și simplitatea soluțiilor matematice pe care le încorporează (și exprimă geometrizat), micul sanctuar circular este cea mai frumoasă operă de artă pe care a creat-o gîndul uman în strădania sa de a cuantifica timpul“.

Ziua curentă, marcată cu cursor

Ca să citim un an, trebuie să alegem o lespede, nu contează care, să parcurgem micul sanctuar rotund de trei ori și să adăugăm 8 săptămîni. Se marchează anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns și se începe noul an de la stîlpul următor, în sens trigonometric (anti-orar). Toate lespezile vor fi marcate în 13 ani (exact cîte lespezi sînt). În acest interval, anul dacic rămîne în urmă cu 1 zi față de anul tropic și se aplică corecția de o zi. Faptul că acest imens calendar putea fi citit din oricare punct cardinal ai fi venit, pornind de la oricare stîlp, „vrea, parcă, să ne pună că noi, oamenii, care intrăm în viață, fiecare într-o zi oarecare, ne trăim timpul nostru (dintre naștere și moarte), putînd începe numărătoarea zilelor de oriunde (așa cum și facem), înscriindu-ne, pentru o vreme, cît durează viața noastră, în scurgerea timpului“. Însemnarea zilelor se făcea cu un cursor (un obiect atîrnat de un cîrlig în vîrful stîlpului). Cînd se epuiza o săptămînă, se marca pe absida marelui sanctuar circular. Cînd se termina anul, „pe circumferința micului sanctuar circular, se însemna lespedea dintre ultimul stîlp al ultimei perioade parcurse și primul stîlp al noului an“.

Vara dacică avea 21 de săptămîni

Lespedea are rolul de a face corectura cu o zi la un ciclu de 13 ani, nu la 4, cum sîntem obișnuiți azi. La patru lespezi se obține „unitatea de timp superioară unui asemenea ciclu și anume perioada dacică de 52 de ani“. Respectînd ciclurile agrare, „anul dacic era subîmpărțit în trei părți (trimestre), avînd durata și succesiunea 13-21-13 săptămîni“. Deci vara are 21 de săptămîni, toamna 13 săptămîni, iarna 13 săptămîni. Primăvara lipsește. Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice și ar fi, spre deosebire de primul (civil), unul cu destinație religioasă. Cercul exterior este alcătuit din 104 lespezi care formează un cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc este format din 210 piese: 180 de stîlpi despărțiți în 30 de grupuri de cîte 6. Al treilea cerc, la o distanță considerabilă de primele două, este format din 68 de stîlpi aranjați în 4 grupuri despărțiți de lespezi în următoarea ordine: 17 stîlpi - 4 lespezi - 18 stîlpi - 3 lespezi - 16 stîlpi - 4 lespezi - 17 stîlpi - 4 lespezi. Lespezile din cercul mic și cele din absidă formează 2 axe perpendiculare. Pe direcția celei orizontale, se află pragul de acces, un pătrat de 4x5 lespezi. Sanctuarul mare întruchipează de asemenea un calendar solar: un an se obține prin două rotații ale cercului mijlociu, concomitent cu parcurgerea cercului mic. Un stîlp din absidă reprezintă un an. Rotindu-ne de 13 ori în jurul cercului mare, obținem, în 13 ani, o diferență de 68 de zile. Exact atîția stîlpi sînt în cercul mic. Fiind un calendar religios, profesorii brașoveni au presupus că acesta era și numărul zilelor de sărbătoare.

13, „unitatea temporală sacr㓠a dacilor

Numărul 104 (cercul mare) este, la rîndul lui, multiplu de 13, și ar simboliza „secolul dacic“. Cît despre cursoare, spre deosebire de calendarul civil, accesibil oricui, în calendarul religios acestea nu erau vizibile. Numai preoții știau „unde a început și unde s-a sfîrșit un an, în ce an al ciclului sîntem, cîți ani mai sînt pînă la terminarea ciclului, sau cîte cicluri de 13 ani au trecut dintr-un secol dacic“. Cum aceste cursoare au dispărut, nici noi nu putem afla aceste repere temporare. Dintre sanctuarele patrulatere, singurul care conține repetitiv numărul 13 este cel cu patru șiruri de cîte 13 tamburi (un an). Calculele i-au condus pe cei trei brașoveni la o nouă concluzie: „ciclul superior secolului dacic (de 104 ani) ar avea 5 secole (520 ani), avansul calendarului dacic devenind egal cu o zi după 8.840 ani“, precizie fantastică pentru știința de acum două milenii! Cercetătorii au numit ciclul de 13 ani „unitate temporală sacră“, dar au constatat că unitatea superioară, de 520 de ani, nu este doar un calcul pe hîrtie, ci este marcată și în calendar. Și încă prin cele mai mari piese de piatră, situate pe terasele cele mai înalte. „Este suficient să privim cel mai mare și mai impresionant dintre toate monumentele Sarmizegetusei, și anume sanctuarul mare dreptunghiular, format din 4 aliniamente de cîte 10 tamburi de andezit. Pentru acest sanctuar, propunem deci echivalența: 1 tambur = un ciclu de 13 ani“.

O precizie uimitoare

Universitarii brașoveni au mai calculat și cîte secole dacice (104 ani) ar trebui să se scurgă pentru ca măsurătorile dacilor să coincidă cu cele științifice. S-a ajuns la concluzia că sînt necesare 25 de secole, deci în anul 2275, după mai multe corecții succesive prevăzute de savanții daci, calendarul de la Sarmizegetusa va indica ziua și ora exactă (timpul astronomic). Calendarul gregorian, fiind mai lung cu 0,0003 zile decît anul tropic, întîrzie față de acesta cu o zi la 3.300 ani. „Exactitatea calendarului era atît de mare încît, teoretic vorbind, ar mai fi fost nevoie de încă o zi de corectură abia la 5.055.555,55505 ani“. Autorii compară precizia calendarului dacic cu celelalte sisteme cunoscute și observă că strămoșii noștri au făcut cea mai bună aproximare, mai bună decît cea a calendarului gregorian, unde anul are 365,242500 zile. Calendarul dacic are 365,242197 zile, iar valoarea anului tropic este de 365,242198 zile. Dar uimitorul calendar conține și alte surprize care dovedesc cunoștințele avansate ale locuitorilor acestor meleaguri. Calendarul megalitic a pornit cu un secol de 104 ani, dar universitarii brașoveni au observat că sistemul a suferit o reformare, secolul ajungînd la 91 de ani. „Niciun calendar creat de om nu a dovedit o asemenea calitate, să aplice o reformă fără să afecteze mecanismul propriu-zis al calendarului.“

Dacii au găsit soluția pe care noi încă o căutăm

Reformarea calendarului are o logică impresionantă, care îi uimește pe specialiștii de azi, pentru că oferă o soluție pe care noi nu am găsit-o încă. „Am zice că prea înțelepții arhitecți ai sanctuarelor au procedat la reformarea sistemului cu secole de 104 ani nu numai din motive de a spori exactitatea calendarului (care, oricum, era superioară oricărui alt calendar din antichitate), ci și pentru un alt motiv: în sistemul cu secole de 104 ani, prin corectura cu o zi ce se aplica la mileniul de 520 ani, timpul calendaristic devansa timpul astronomic cu aproximativ 1,5 ore, de aici rezultînd că, vreme de aproximativ un an, timpul calendaristic mediu mergea înaintea timpului astronomic exact. Această defecțiune, a devansării timpului astronomic exact în momentul corecturii cu o zi, o are și calendarul nostru actual, dar noi, oamenii civilizației secolului XX, nu am găsit încă o modalitate de reformă a calendarului pentru a o remedia“. Cît despre identitatea reformatorului, se presupune că ar fi fost Zamolxe însuși sau Dromihete sau regele Oroles sau Deceneu, marele preot al strămoșilor noștri. Cert este că ansamblul de la Sarmizegetusa este încărcat de mesaje pentru generațiile viitoare. Primul, cel al măsurării trecerii timpului, a fost descifrat. Nu există o interpretare mai bună. Chiar dacă e greu de urmărit, metoda de numărare și marcare a unităților de timp explicată de Bobancu, Poenaru și Samoilă este chiar cea originală. Cei trei universitari brașoveni ne-au învățat să citim corect timpul de la Sarmizegetusa.

Cei trei profesori de la Brașov

• Emil Poenaru (1932-2012) s-a născut la Blaj, într-o familie de intelectuali. În 1955 a absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Între 1955 și 1959 a fost asistent la Cluj, după care a îndeplinit, pînă în 1963, funcția de procuror la Procuratura Regiunii Brașov. Între 1966 și 1974 a fost redactor al Revistei „Astra“, iar din 1974 a predat la Universitatea din Brașov. Profesorul Emil Poenaru a fost un prolific autor de cărți de specialitate, părerile și opiniile sale fiind recunoscute drept contribuții valoroase la dezvoltarea dreptului. A scris sute de articole de specialitate, dar și eseuri, studii și comunicări și trei romane, șapte piese de teatru jucate pe scenele din România și alte opt piese de teatru publicate în volum.
• Prof. dr. ing. Cornel Samoilă s-a născut pe 11 octombrie 1941, la Focșani. A absolvit Liceul „Andrei Șaguna“ și Institutul Politehnic Brașov. În 1979, a obținut titlul de doctor inginer cu teza: „Contribuții asupra dezbaterii prin oscilare a formelor de turnare“. În prezent, predă cursurile de Cuptoare Metalurgice, Tratamente Termice, Transferul de căldură, Managementul Proiectelor, la Universitatea „Transilvania“ din Brașov. În perioada 1982-1990, a fost Prodecan al Facultății TCM, apoi Prorector, iar azi este Decan al Facultății de Știința și Ingineria Materialelor.
• Prof. univ. dr. ing. Șerban Bobancu este în prezent tot la Universitatea „Transilvania“, unde coordonează lucrări de doctorat în specialitatea „Creativitate și inventică“.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagină

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    Peste 500 de brașoveni testați cu COVID se află izolați la domiciliu


    08.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    32 de cazuri noi de COVID la Brașov, 1350 de cazuri în țară


    08.08.2020
  • ➤ National


    Pui de urs, omorât pe DN 1, lângă Brașov


    08.08.2020
  • ➤ Economic


    Germania a schimbat condițiile petru străini: 7 județe din România sunt pe lista ”zonelor de risc”


    08.08.2020
  • ➤ Economic


    Fiscul strânge informații privind cardurile, conturile și casetele de valori ale persoanelor fizice


    07.08.2020
  • ➤ Religie


    De Sf Maria


    Pelerinii nu vor avea voie să se apropie de icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula


    07.08.2020
  • ➤ Life


    Se apropie un spectacol ceresc: ploaia de stele. Perseidele pot fi văzute în noaptea de 12/13 august


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Drumul care leagă comunele Măieruș, Apața și Augustin de județul Covasna, modernizat de CJ Brașov


    07.08.2020
  • ➤ National


    Intră în vigoare legea care pedepsește hărțuirea la locul de muncă. Sancțiuni, între 10.000 și 15.000 de lei


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    De miercuri, brașovenii din zona nouă a cartierului Tractorul vor avea transport în comun în cartier


    07.08.2020
  • ➤ Cititori


    6 detalii de luat în calcul atunci când cumperi un lampadar


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    79 de cazuri noi de COVID la Brașov, 1378 în țară. Record de decese: 50 în 24 de ore


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Biciclist lovit pe Bulevardul Griviței din Brașov


    07.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Câte paturi ATI COVID va avea spitalul modular?


    07.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Mereu în alertă


    Încă un focar de COVID în județul Brașov


    07.08.2020
  • ➤ Eveniment


    ARR a dat aviz negativ mai multor autobuze Transbus


    07.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Crucea Roșie din Brașov a primit un nou sediu


    07.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sporuri de 40% pentru directorii DSP-urilor și de 30% pentru funcționari


    07.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Investiții de 43 de milioane de lei în rețelele de apă și canalizare la Săcele


    07.08.2020
  • ➤ Actualitate


    În caz de urgență


    Sprijin pentru părinți și în noul an școlar


    07.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Căminul și sala de sport de la Colegiul Tehnic de Transporturi intră în șantier


    07.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Noi locuri de parcare


    07.08.2020
  • ➤ National


    În două etape


    Ce restaurante vor avea prioritate la redeschidere?


    07.08.2020
  • ➤ National


    ANOFM a atras peste 294 de milioane de euro, bani europeni, pentru susținerea șomajului tehnic


    07.08.2020
  • ➤ Actualitate


    Vacanța de lângă casă


    Vulcanii noroioși, oftatul Pământului


    07.08.2020
  • ➤ Life


    12.000 de like-uri


    Iulia Albu a pozat îndrăzneț


    07.08.2020
  • ➤ Life


    Claudia Pavel se descurcă și fără concerte


    07.08.2020
  • ➤ Life


    Vica Blochina, alintată de un grec milionar


    07.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Cum creștem pisoii mici


    07.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    07.08.2020
  • ➤ Sport


    Florinel Coman, numărul unu în Liga 1


    07.08.2020
  • ➤ Sport


    Mai joacă sau nu Astra?


    07.08.2020
  • ➤ Sport


    Decizie așteptată


    Răspuns final: Liga 1 cu 16 echipe


    07.08.2020
  • ➤ Sport


    Momentan, Halep e principala favorită la US Open


    07.08.2020
  • ➤ Sport


    Un fundaș din naționala Franței se alătură lotului „lupilor”


    07.08.2020
  • ➤ Sport


    Au închis robinetul


    Clubul Corona desființează echipa de polo seniori


    07.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Primăria Viștea s-a închis din cauza COVID, iar la Beclean un sătean infectat a murit


    06.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Arafat: în două zile de la finalizarea lucrărilor, dotăm spitalul modular din Brașov


    06.08.2020
  • ➤ Sport


    FRF a făcut cărțile: Liga 1 merge cu 16 echipe, Dinamo scapă de retrogradare


    06.08.2020
  • ➤ Cititori


    Băuturile alcoolice: minunate la petreceri și benefice pentru sănătate. Iată ce efecte au!


    06.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Orban: Guvernul va acorda părinților un sprijin de 75% din salariu în cazul suspendării cursurilor într-o școală


    06.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    55 de cazuri noi de coronavirus la Brașov, 1345 în țară


    06.08.2020
  • ➤ Comunicate


    POLIȚIA BRAȘOV


    Viața fără droguri, informații utile părinților!


    06.08.2020
  • ➤ Comunicate


    DS Smith, lider în producția de ambalaje, a atins trei obiective globale în materie de sustenabilitate


    06.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Școala începe pe 14 septembrie


    06.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cifre îngrijorătoare


    431 pacienți cu COVID internați la Brașov


    06.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașov Heroes a ajuns la ediția 7


    06.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Florin Orțan, lansat de PSD în cursa pentru Primăria Brașov


    06.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Poate în septembrie


    Cine dotează spitalul modular COVID din Brașov


    06.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Ministerul Sănătății a emis ordinul pentru Spitalul regional Brașov


    06.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Brașovul are un nou prefect

    Articolul următor

    Ciprian Băncilă a fost învestit în funcție


    Noul prefect va începe cu un control în spitale

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Setări Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres - Stiri Brasov | Powered by Yky CSM | executat în 81 milisecunde, încărcat în milisecunde