Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

Istorii uitate


Scheiul celor 26 de mori

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Ultima moarã de la Pietrele lui Solomon, pe vremuri
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 15.05.2015
• Acum 150 de ani, în vechiul cartier al Brașovului funcționau 26 de mori, în paralel cu cea a lui Seewaldt, prima moară industrială din Transilvania

Odată cu primele case din Șchei, au apărut și morile. Ape curgătoare erau destule, astfel că, la 1859, în vechiul cartier funcționau nici mai mult, nici mai puțin de 26 de mori, grupate pe strada denumită cîndva Valea Morilor. Cam cîte una la fiecare 50 de metri. Căruțele încărcate cu cereale urcau înșiruite pe cărări înguste și ieșeau din moară încărcate cu saci de mălai. Sute de ani au uruit morile în Șchei, pînă pe la 1911, cînd au amuțit. Dar s-au dezvoltat altele, dotate cu instalații industriale, fabricile Seewaldt și From, mai jos, în Cetate. Astăzi, nici urmă de mori în Șchei. Eugen Moga (foto medalion), neobositul cronicar al Șcheiului, a refăcut harta celor 26 de mori, le-a desenat după vechi ilustrate și ni le prezintă așa cum a reușit să le reconstituie, din spusele bătrînilor.

Zeci de pîrîiașe și tot atîtea mori

Moara e o construcție care transformă grînele în făină. Fără mori, oamenii n-ar fi putut face pîine, astfel că și în Șchei, cel mai vechi cartier al Brașovului, au apărut mori încă de la prima comunitate. Cartierul este așezat într-o vale adîncă și lungă, „de aceea, Șcheiul, satul dintre munți, n-a dus niciodată lipsă de apă“, spune Eugen Moga. Și unde e apă, sînt și mori. Sau cel puțin au fost în vremea cînd oamenii aveau de măcinat cereale. Brașoveanul a studiat hărți și documente vechi și a pornit pe urma morilor din Șchei, realizînd ceea ce el numește un inventar al acestora. O muncă deloc ușoară, fiindcă zona nu mai e străbătută de zecile de ape curgătoare: Țîpul lui Meșotă, Fîntîna lui Știubei, La Pietrele lui Solomon, Pe Valea cu Apă, Pe Valea Rece, În Variște, Pe Valea Tei, Pe Valea Oului, La Fîntînița Popii, La Podul Dracului. Din cele care au rămas, brașovenii vin din toate colțurile cu sticle să-și ia acasă această apă curată, despre care se spune că e dătătoare de sănătate, fiindcă provine din „izvoare de apă vie“. De la Pietrele lui Solomon în jos, Șcheiul era străbătut de două ape importante, una naturală și alta care curgea printr-un canal special săpat pentru mori, pe sub poalele dealului, de la „Dintre Pietre“, pînă la Variște și Poarta Șchei. Aici firul apei se împărțea în două: unul către moara din Poartă și altul o lua pe după Turnul Graft. Mai jos de Valea Rece, fosta Vale Putredă, se pot vedea și astăzi, pe partea dreaptă, urmele canalului.

De la moară, la cuptor

Principalul și cel mai complet document care l-a ajutat pe Eugen Moga să reconstituie harta morilor a apărut în 1859, cînd municipalitatea a întocmit un plan al apelor și morilor. În schița „Situația tuturor morilor de la Stîncile lui Solomon pînă la Poarta Cetății“, el a identificat 26 de mori, un număr impresionant dacă luăm în calcul suprafața cartierului. Erau plasate de-a lungul arterelor de circulație care legau Prundul de Pietrele lui Solomon. Din acest motiv, strada Principală se numea „Valea Morilor“. Diferențele de nivel de la o moară la alta erau de 5 metri. Dar de ce aveau nevoie brașovenii de atît de multe mori? Fiindcă aveau ce măcina. La vremea aceea, pîinea fiecărei familii se făcea acasă. „Populația Șcheiului avea nevoie de cel puțin 2-3 mori, cîte una pentru grîu, porumb și păsat (mei), cele trei cereale care formau baza alimentației. Localnicii aduceau grînele de la piață în schimbul produselor proprii. Duceau la vînzare fructe, brînzeturi, păsări vii și aduceau produse care nu se cultivau pe aici“, explică Ionel Moldoveanu, urmaș al morarului Abri Mihali. Aluatul pregătit acasă era copt în cuptoare. Cel puțin 15 cuptoare erau în Șchei. Unele aveau și brutării. Renumite erau „La Domnișoarele“ și „La Papp“ de pe strada Vasile Saftu. „Femeile aduceau aluatul frămîntat în moldă la cuptor, iar copiii așteptau să se coacă pîinea și să primească un donț. Din mălaiul proaspăt se hrăneau toți ai casei, dar și porcii de îngrășat, precum și puii mici. Pîinea se făcea ca să ajungă o săptămînă“, mai spune colonelul Moldoveanu, amintindu-și de minunata pîine de Brașov, cu cartofi, care rămînea proaspătă cîte 4-5 zile. Și mămăliga era un aliment de bază: „Nu este mămăligă mai gustoasă, dulce și plăcut mirositoare ca cea obținută din mălai proaspăt măcinat, adus atunci de la moară“.

Roata primei mori se învîrtea la Pietrele lui Solomon

„Prima moară de care își amintesc bătrînii a fost lîngă Pietrele lui Solomon, pe locul unde acum e casa de pe str. Podul Crețului nr. 123“, își începe povestea Eugen Moga. În această zonă, denumită de șcheieni „Între Chietre“, au funcționat de-a lungul timpului patru mori, uneori cîte trei simultan. Aici, Moga a găsit fragmente de piatră de moară. A desenat moara după o vedere veche din 1890. A doua, Moara lui Șerban, era lîngă fostul restaurant „Pietrele lui Solomon“, iar cu 50 de metri mai jos, era o a treia moară. La Podul Crețului nr. 117, pe unde trecea canalul „La Păstăi“ și unde azi e un podeț, se afla o altă moară. La Podul Crețului nr. 106, altă moară, iar pe locul unde e Școala Teologic㠄Dumitru Stăniloaie“, a funcționat încă o moară. În capătul de jos al străzii Vîlcelu mai era o moară. Cea numit㠄La Chiu㓠era la intersecția străzilor Valea Tei cu Vasile Saftu. Lista morilor din Șchei continuă cu cea de la intersecția străzii Latină cu Pajiștei, Moara Papp Vîjoiu, și una în Piața Prundului. Pe Valea Putredă au mai fost alte două mori. Pe o hartă din 1880, „Plan Von Kronstadt“, sînt menționate doar 8 mori. Dar cea mai amănunțită schiță, cea din 4 noiembrie 1859, amintește: Piua pentru păsat și mei a lui Thomas Muller, morile de măcinat ale lui Kiss Sandor, Sorbun Gyorgy, Dragomir Andras, Sorban Andras, Sorban David, o moară a orașului, cea a lui Pojer Janos, mori ale breslelor, mori comunale. Unele erau pive pentru postav, altele mori de făină.

Cea mai mare era Moara lui Mayer

Traseul morilor continuă pe Valea Putredă (azi Valea Rece), unde „am descoperit fundația unei mori, chiar la intrare, moara lui Pojer Janos, dar pe hartă apar alte două însemne de moară: Tuchmacher Innung și Csizmenmacher Innung“, spune șcheianul. Unde a funcționat restaurantul „Trocadero“, a fost moara notată pe hartă Walkmuhle der Wollenweber Innung. Dar cea mai mare și mai modernă era cunoscută ca Moara lui Mayer, de pe strada Podul Crețului nr. 106. Pe frontispiciu scria: Turbinen, Kunst Walz-Muhle, adică numele proprietarului Mayer, moară cu valțuri artificiale, turbină cu aburi. Moara Mayer a fost construită cam pe la 1890, astfel încît să fie folosită și forța apei, și cea a aburului. Avea două etaje. Azi, clădirea refăcută e locuită de mai multe familii. În timpul Primului Război Mondial, nu mai funcționa. „Cazanul de aburi însă era folosit pentru apa fierbinte necesară spălării cazarmamentului, echipamentului, lenjeriei și a pansamentului aduse de la spital: deci moara devenise spălătorie publică. Iar în al doilea război, roata a fost folosită la lemn de foc“. Era o roată mare, cu un diametru de 4 metri. Pietrele aveau și ele vreo doi metri în diametru, dar erau de mai multe feluri. Perechea de pietre se schimba după felul grînelor: grîu, porumb, orzul de arpacaș, mei din care șcheiencele făceau celebra ciorbă de mei cu zeamă de varză.

Ultima moară

„Pe frontispiciul morii care se găsea mai jos cu circa 50 de metri de fosta cabană Pietrele lui Solomon, vedem într-o fotografie de epocă o interesantă emblemă. Încadrată într-un cerc, o roată de moară bătută cu ținte susținută de doi lei, iar în interiorul roții, o cruce. Leii simbolizează puterea, iar cel ce deține roata are imperiul sub puterea sa. Deasupra distingem literele T și B, între ele un 8 răsturnat care poate simboliza infinitul. Dedesubt, anul 1790, probabil anul în care a început să funcționeze moara, despărțită de un cerc mai mic plasat puțin excentric“, explică Eugen Moga, cel mai bun ghid al Șcheiului. Moara a fost dărîmată cu puțin înainte de anul 1916. Moara lui Friederich Pellionis avea și ea mare căutare. „Era construită în locul cel mai rău posibil, acolo unde se adunau torenții după o ploaie zdravănă, unde drumul era foarte îngust și paralel cu valea. Construită pe la 1800, Pellionis era sas, nu grec. Plata se făcea cu uiumul de mălai, cantitățile se măsurau cu banița sau vadra de măsurat“, spune Ionel Moldoveanu. Tot el își amintește c㠄ultima moară în deplină bunăstare pe care am văzut-o încă în funcțiune în anii 1929-1935, era tocmai prima ca așezare pe firul apei, adică cea Dintre Chietri“. O clădire din lemn acoperită cu țiglă. „Cînd roata se învîrtea, tremura toată casa și scîrțîia din încheieturi, de aceea morarii foloseau lemnul, nu cărămida. În anii de care îmi amintesc, stăpînii ei erau Lanii Maria și fiica ei, Etelka, ultimii proprietari fiind familia Stinghe“.

Moara cu noroc

Nu toate morile din Șchei au fost moștenite. Cele transmise din tată în fiu cu siguranță au fost morile: Abri, Papp, Toth, Kovacs, Vereș. Morarii erau oameni respectabili în comunitate. Locuiau cu întreaga familie în moară. Ionel Moldoveanu povestește că mama lui s-a născut în moară. „Biata bunică-mea ridicase un sac mai greu pentru a-l turna în coșul morii și pe loc au apucat-o durerile facerii. Nu era nimeni primprejur care să o ajute, dar nici nu a strigat, că tot nu ar fi auzit nimeni, de huruiala pietrelor care începuseră a se freca una de alta, semn de golire a coșului“. Povestea s-a întîmplat în 1909, la moara ridicată de străbunicul șcheianului prin 1858. Moara a rezistat pînă la 1911. „După ce s-a desființat, bunica s-a mutat în altă casă, iar de la moară au adus materialele care puteau fi folosite, printre care cele două pietre, pe care le-a făcut praguri în fața porții și a casei. Celelalte mori au rămas întregi, dar s-au transformat în locuințe ale morarilor“. Astăzi, și acele case au dispărut, astfel că din zecile de mori au mai rămas doar cîteva pietre și șanțul prin care apa intra în moara lui Mayer.

Cînd n-a mai venit apa la mori

Activitatea morilor din Șchei a încetat în 1911, cînd au fost captate principalele cursuri de apă, pentru rețeaua de apă potabilă a orașului. Eugen Moga spune că acest moment s-a asociat cu cel al declanșării războiului vamal din 1889 dintre România și Austro-Ungaria. „Prin majorarea exagerată a taxelor de import pentru grîul românesc, industria morăritului din regiune n-a putut concura cu întreprinderile similare din Ungaria, mai performante, care se puteau aproviziona cu grîu mai ieftin. Din lipsa altor surse de apă și a gradului avansat de uzură, s-a ajuns ca spre sfîrșitul secolului XIX, aceste mori să-și înceteze activitatea, sarcina lor fiind preluată de morile din Brașov: Seewaldt și From (strada Avram Iancu) și a celor din comunele învecinate, cum ar fi cea de la Ghimbav“. „Prin curtea ambelor mori trecea calea ferată. Pentru o vreme, țăranii cu cantități mai mici de grîne au continuat să urce pe străzile înguste și repezite ale Șcheiului“, completează Ionel Moldoveanu. În 1904 erau 12 morari, în 1927 rămăseseră 4. Cărăușii erau cei care transportau la moară grîul și făina. Renumiți erau Nicu Gal din Pajiște, Nicolae de pe Tocile. Și ei s-au împuținat, pînă cînd această meserie a dispărut de tot. Eugen Moga a aflat și ce credeau șcheienii despre desființarea morilor: „Se spune că la moară se leagă și se dezleagă blesteme. Probabil de aceea au fost dărîmate, și astăzi nu mai găsim mori în Șchei. Au dispărut odată cu vrăjitoarele“.

Prima moară industrială din Transilvania

După puzderia de mori din Șchei, în Brașov au luat avînt morile industriale. Moara A. Seewaldt, numită apoi „Horia, Cloșca și Crișan“, s-a transformat mai tîrziu, după 1947, în secția de paste făinoase a Întreprinderii de Morărit și Panificație Brașov. Apa care alimenta moara provenea tot din Șchei, de la Pietrele lui Solomon. „Moara Seewaldt a fost inițial o moară de apă. Dealul Morii este în continuare denumirea dealului, Colina Universității este o expresie recentă și neoficială“, spune arhitectul Gruia Hilohi, arătînd că în fostul bazin au funcționat și un ștrand, și o școală de înot (sec. XIX-XX), „de unde și vechea denumire a străzii T. Grozăvescu: Str. Scăldătoarei“. Moara Seewaldt (Morile Unite Brașov) a fost prima moară industrială din Transilvania. A fost construită în anul 1796 de Iacob Kocián, apoi în 1830 a intrat în posesia emigrantului francez Thieny. De la el a cumpărat-o Rudolf Seewaldt în anul 1865. Dacă la început, măcinarea se făcea cu o instalație simplă, mai tîrziu s-a trecut la automatizare, ajungîndu-se la o capacitate de prelucrare de 30 de tone de grîu pe zi. Din 1890 conducerea a fost preluată de Alfred Seewaldt, iar în 1915, cînd s-au aniversat 50 de ani de cînd moara aparținea familiei Seewaldt, s-au anunțat proiectele de viitor: conectarea la calea ferată industrială de stat și construirea de depozite cu capacități pentru 10.000 de saci. În perioada interbelică, cu un capital investit de peste 5 milioane de lei, funcționa în Brașov și Moara Martin From et Fiii. Astăzi, multe firme au ca obiect de activitate morăritul și panificația, însă nu pot egala frumusețea morilor țărănești de odinioară.

Premieră în S-E Europei: moara de hîrtie de la Brașov

• Mori au funcționat în Brașov încă din primele secole de existență a burgului, începînd cu zona Carpatex, unde erau cel puțin patru mori ale pielarilor. La 15 noiembrie 1571, magistratul Brașovului a stabilit „Statutul Breslei morarilor din Brașov“, ceea ce înseamnă că erau multe mori și mulți morari în cetate. Însă moara de hîrtie din Brașov a fost o premieră absolută în Transilvania și în Sud-Estul Europei. A fost înființată în 1539, de către negustorul Johannes Fuchs și Johannes Benker, fiul celui care a primit Scrisoarea lui Neacșu de la Cîmpulung. Pentru organizarea și conducerea morii a fost adus Johannes (Ioan) Hockermann, morarul unei fabrici de lîngă Cracovia. I se zicea „Polacul“. Moara de hîrtie din Brașov se numără printre cele mai vechi din Europa. Funcționarea ei a dus la sporirea producției de hîrtie și, implicit, la o mai bogată activitate tipografică. La 7 martie 1546, cu ocazia prezentării primei hîrtii produse la Brașov, „Polacul“ a primit o recompensă de 2 florini din partea conducerii orașului. Prețul hîrtiei a scăzut brusc, de la 2 florini cît costau 50 de coli din import, la 1 florin și 12 așpri, hîrtia indigenă. Ținînd cont că pe vremea aceea o pereche de cizme costa un florin, nu e de mirare că hîrtia brașoveană a cîștigat repede piața, fiind comercializată în toate cele trei țări românești, precum și în Ungaria. Mai tîrziu, chiar dacă au apărut și alte mori de hîrtie, la Cluj (1563) și Sibiu (1573), consumatorul principal de hîrtie, cancelaria principelui Transilvaniei, a folosit tot hîrtia brașoveană, produsă din zdrențe. Moara de hîrtie de la Brașov a funcționat tot în zona străzii Mihai Viteazul de azi. A fost distrusă în 1600. A fost celebră și prin bătăliile care au avut loc în preajma ei. Cronicile menționează că voievodul Țării Românești Radu Șerban a purtat lupte biruitoare cu Moise Szekely și Gabriel Bathory „lîngă moara de hîrtie“.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina

„Asaltul Cetățuii“, la Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică


Istoria a reînviat în centrul Brașovului




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK - Viitorul 0-0. Viera a fost aproape să-i rupă genunchiul lui Ianis Hagi!


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Program dat peste cap! Amicalul dintre AFC Hărman și ACS SR Brașov a fost anulat!


    22.02.2019
  • ➤ Local


    Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov suspendă activitatea în semn de protest


    22.02.2019
  • ➤ Local


    Blocaj pe DN 13


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    S-au tras la sorți optimile de finală Europa League /Doar doi români au mai rămas în competiție


    22.02.2019
  • ➤ National


    Alianța „2020 USR PLUS“ și-a lansat la Brașov campania pentru europarlamentare


    22.02.2019
  • ➤ National


    Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș își suspendă activitatea pentru trei zile


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Cetate Olimpic Râșnov a realizat al șaselea transfer al iernii


    22.02.2019
  • ➤ National


    Parchetul Judecătoriei Constanța și-a suspendat activitatea. Mesaj către ministrul Justiției: Așa ceva nu se mai poate!


    22.02.2019
  • ➤ National


    Magistrații din Cluj suspendă activitățile judiciare


    22.02.2019
  • ➤ National


    Klaus Iohannis sesizează CCR în legătură cu Legea bugetului pe 2019


    22.02.2019
  • ➤ National


    Două cutremure în 3 ore, în Vrancea și Buzău


    22.02.2019
  • ➤ Prima pagina


    Apel fără precedent al Forumului Judecătorilor către magistrații de la toate instanțele și parchetele


    22.02.2019
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    SOMAȚIE


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Vacanță cu gust


    Cele mai bune destinații din lume pentru iubitorii de ceai


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Made in România


    Genți handmade unicat, cusute la o mașină veche de 100 de ani


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Efecte terapeutice neașteptate


    Amestecul-magic: miere, scorțișoară și nuci


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Cel mai bătrân elefant ținut în captivitate a murit la 88 de ani


    22.02.2019
  • ➤ Life


    În pericol de dispariție


    Pangolinii giganți, cele mai traficate animale din întreaga lume


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Povești adevărate


    De pe coperta Vogue a ajuns cerșetoare


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Valentine’s Day-ul uitat al românilor


    Legende și datini de Dragobete


    22.02.2019
  • ➤ Life


    O actriță celebră a fost condamnată la 5 ani de închisoare


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Din culise


    Replica din „Titanic” pe care Leonardo DiCaprio nu a vrut să o spună


    22.02.2019
  • ➤ Prima pagina


    Veniți în stradă să ne apărăm de dictatură!


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    Numărul locurilor de parcare din Livadă pentru autocare, redus la jumătate


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    Ministerul Sănătății vrea să multiplice modelul spitalului regional de la Brașov


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    De la glorie la paragină


    Fostul cinematograf Astra a intrat în șantier


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    CJ va reabilita podurile și podețele de pe traseele drumurilor modernizate pe fonduri europene


    22.02.2019
  • ➤ Actualitate


    Sărbătoare veselă


    Duminică strigăm „Dragobetele sărută fetele!”


    22.02.2019
  • ➤ Actualitate


    Ansamblu de locuințe, cu blocuri de 10 etaje, pe fosta platformă de la Prefa


    22.02.2019
  • ➤ National


    Aparatul lui Dragnea blochează toare anchetele


    DNA a deschis dosar penal privind cheltuirea subvențiilor primite de PSD


    22.02.2019
  • ➤ National


    Alianța 2020 USR PLUS anunță că se alătură protestului de duminic㠄Nu lăsăm țara pe mâna hoților!“


    22.02.2019
  • ➤ National


    Comisia Europeană reacționează la plângerea penală făcută de Adina Florea lui Frans Timmermans


    22.02.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Decor de 10 milioane de euro


    Mădălina Ghenea, ședință foto pe iahtul socrului


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Pavel Bartoș: „Principala mea calitate e soția mea”


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Gwyneth Paltrow a dat în judecată un bărbat care o acuză de vătămare corporală


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Pisica Choupette a „mulțumit“ fanilor pe Instagram pentru mesajele de condoleanțe


    22.02.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Cărturari brașoveni în lupta națională


    Alexandru Ciurcu - de la „apostolatul gazetăresc" la amărăciunea unui exil odios (III)


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Dylan Flores a fost prezentat oficial la Sepsi


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Marilena Neagu a semnat prelungirea contractului cu Corona


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    LNHF


    Corona joacă în week-end, în deplasare, cu CSM Galați


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    CSM Satu Mare a făcut instrucție cu Olimpia


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Final de drum pentru Halep la Dubai


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Derby local la Hărman


    Ultimele teste ale iernii


    22.02.2019
  • ➤ National


    Avocatul Toni Neacșu: Nici nu vă dați seama cât fierbe sistemul judiciar / Guvernul și Coaliția de guvernare vor ieși în genunchi


    21.02.2019
  • ➤ Sport


    Tenis. WTA, Dubai


    Simona Halep s-a oprit în sferturi. Românca, învinsă în trei seturi de Belinda Bencic


    21.02.2019
  • ➤ Sport


    Oficial. Marilena Neagu a semnat un nou contract cu Corona Brașov


    21.02.2019
  • ➤ National


    Tudorel Toader declanșează procedura de numire a unui nou procuror general


    21.02.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    O nouă campanie


    Deșeurile electrice și electronice, colectate la sfîrșitul săptămînii

    Articolul următor

    Brașovul în top


    900 de brașoveni au cîștigat la Loteria bonurilor fiscale

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 27.860 milisecunde, încărcat în milisecunde