Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

O istorie spălată

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Mihaela CHICOMBAN, 26.05.2005
Monitorul Expres a făcut în premieră o istorie a băilor publice din Brașov

* De patru ani, ultima baie publică din Brașov, care a supraviețuit peste două secole, stă cu lacătul pe ușă
* De peste zece ani, nimeni n-a crezut că această mărturie a civilizației brașovene mai merită să fie salvată

De patru ani, ultima baie publică din Brașov stă cu lacătul pe ușă. Nu mai e rentabilă, pentru că nu mai are căutare. Cu pereții roși de igrasie, din „Baia de la Șaguna“ n-a mai rămas decît ștrandul „La Lighean“. Nici aici nu prea dau năvală brașovenii, pentru că zilele de vară cu soare sînt tot mai puține la Brașov. Așa pare să se încheie povestea fără pereche a singurei băi publice care a rămas în picioare lîngă vechiul zid al Cetății de mai bine de 200 de ani. Nimeni n-a crezut pînă acum că bătrîna baie, vedetă în două secole și mărturie a civilizației brașovene, merită vreo investiție. Acum, Primăria promite s-o ia în ograda ei și s-o salveze. În 1793, „Baia de la Șaguna“ îi aparținea unui sas. Apoi a intrat în proprietatea văduvei parohului Sara Rauss. În 1842, era singurul loc unde brașovenii puteau face „baie cu vapori“, la fel ca la Viena și Budapesta. Avea și un bazin de 5 pe 4 metri, cu „apă proaspătă“, de la un izvor din grădina lui V. Teutsch. O premieră a acelor ani erau dușurile. Brașovenii erau oameni spălați încă din secolul XVI. Istoricul brașovean Ferner vorbește de existența unor băi publice încă din anul 1575.
Sase secole cu baie
Nimeni nu poate spune cine este primul om care a renunțat la scăldatul în rîu pentru o baie caldă. Se spune că băi private ar fi existat încă de acum 3.000 de ani pe malurile Indului. Un mileniu mai tîrziu, în Mesopotamia, erau vane de baie zidite, cu canalizare și podea hidroizolată. Grecii și, mai apoi, romanii au făcut însă ca băile și apeductele să atingă niveluri de dezvoltare greu de închipuit pentru acele vremuri. Egiptenii își făceau baie zilnic. Reginele se îmbăiau în lapte nu numai pentru a avea pielea fină, ci și ca să-și ascundă nuditatea. În Japonia însă, spălatul trupului cu apă caldă era aproape un cult. Cele mai murdare vremuri ale europenilor au început în Evul Mediu. Mizeria a dus și la bolile cumplite care au decimat populația. O mînă de ajutor a dat și Biserica. Patriarhul Constantinopolului a interzis băile publice. Precum și spălatul trupului dezgolit de haine. La începutul anilor 900, Episcopul de Augsburg, Uldarich von Dilligen, se spăla doar la sărbători. Este consemnat de istorici că mama regelui Henric al IV-lea și episcopul de Liege, Reginhard, care au trăit la începutul anilor 1.000, nu și-au făcut baie niciodată în viața lor. Un secol mai tîrziu, multe nații au redescoperit plăcerea și sănătatea unei băi calde. Astfel că au reapărut băile publice. E adevărat că multe ascundeau și locuri ale plăcerilor lumești, nu doar apa și săpunul. Spălatul n-a fost însă preocupare zilnică încă multă vreme. Regina Elisabeta I a Angliei a rămas celebră printr-o declarație făcută ca titlu de mîndrie: „Fie că e nevoie sau nu, eu o dată la trei luni mă spăl!“. Asta în secolul XVI. În secolul al XVII-lea, în perioada de glorie a Franței regelui Ludovic XIV-lea, aurul și diamantele veșmintelor acopereau trupuri nespălate și pline de păduchi. Cam în aceeași vreme în care băile publice aveau însă mare căutare în cetatea Brașovului. O istorie a băilor din Brașov ar putea vorbi așadar despre faptul că, cel puțin în ultimele șase secole, brașovenii au fost oameni spălați.
Prima baie publică a Brașovului
Primele mențiuni istorice legate de existența unei băi în Brașov datează din secolul al XVI-lea. Istoricul brașovean Ferner vorbește de existența unor băi în anul 1575, dar fără a spune nimic însă despre locul în care se aflau. Potrivit unor cercetări, este posibil ca acestea să fi fost pe strada Porții, la nr. 515 A, actuala stradă a Republicii. Un secol mai tîrziu, alte documente istorice vorbesc despre faptul că, înainte de marele incendiu din anul 1689, băile publice ale Brașovului erau într-o stare bună. Pentru începutul secolului al XVIII-lea nu s-au găsit informații despre existența vreunei băi publice, dar, potrivit cercetătorilor, mai mult ca sigur că ele funcționau în case particulare. Dovadă că, pe la sfîrșitul secolului, deveniseră chiar o afecere.
Baie cu ap㠄foarte proaspătă“
Băile au luat însă avînt în secolul XIX. Medicul german Eduard Gusbeth vorbea în cartea sa „Pentru istoria afacerilor sanitare din Brașov“, apărută în anul 1884, despre nouă băi publice, grupate pe trei categorii, în funcție de locație: în suburbia Brașovului, în Cetate și în Blumăna. Baia „Flora“ sau „Vaselatchi“ se găsea în suburbie, pe strada Canalului, la nr. 1129 și 1135. Baia se deschisese pe la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, iar în septembrie 1791 a fost cumpărată de Dumitru Vaselatchi. Proprietarul a scos-o însă la licitație în anul 1821, cînd a fost preluată de Andrei Popovici. Pe la 1855, baia se extinsese și chiar se modernizase. Avea opt cabine cu vană și două bazine. În cronicile vremii era consemnat cu mare grijă că apa de acolo era „foarte proaspătă“. Numai c㠄băile în van㓠erau deschise publicului doar vara.
Baia care a rezistat 200 de ani
Tot în afara Cetății exista și o baie cu aburi, „cu vapori“, cum se spunea la vremea aceea. Este singura care s-a păstrat pînă azi. Este vorba de celebra „Baie“ de lîngă Colegiul „Andrei Șaguna“. În 1793, baia îi aparținea unui sas pe nume Wendel sau Wentzel. Mai tîrziu a intrat în proprietatea văduvei parohului Sara Rauss. În 1842, „baia cu vapori“ era dotată cu 14 vane. În 1851, proprietara a donat-o Eforiei Școlii ortodoxe. În documentele vremii, brașovenii se mîndreau că baia de aburi era la fel cu cele din Viena, Budapesta sau București. Avea zece despărțăminte de cîte două persoane. Într-un hol mare se afla un bazin de 5 pe 4 metri, cu „apă proaspăt㓠provenită dintr-un izvor de lîngă grădina lui V. Teutsch. Baia publică mai avea și un bazin mai mic cu apă încălzită. Construit inițial din lemn, bazinul a fost refăcut în anul 1884 din piatră și ciment. Apa murdară era evacuată printr-un canal din apropiere. Brașovenii puteau face aici băi cu apă de ploaie, dar și dușuri, pentru care erau disponibile 26 de cabine.
Îmbăieri în apă minerală la bastionul Croitorilor
În Cetatea Brașovului, băile publice erau mult mai multe. Un astfel de stabiliment funcționa în Bastionul Croitorilor, conform unui document în limba germană. În 3 iunie 1834, conducerea breslei croitorilor îi cere permisiunea magistratului orașului să deschidă o baie, deoarece sub ziduri, în interiorul bastionului, a fost descoperit un izvor cu apă minerală. Baia a fost inaugurată în 31 martie 1835. Investiția făcută de croitori pentru amenajări, potrivit documentelor, a fost de 2.839,59 florini. Și însemna 12 camere de baie, cu tot atîtea vane și șapte cabine cu opt vane. În anul 1878, croitorii au vîndut stabilimentul comunității evanghelice săsești, în schimbul a 5.500 de florini. Adică aproape dublul investiției. Aici se puteau face și tratamente medicale complexe, unele vane fiind special amenajate exclusiv pentru asta. Cam în aceeași perioadă, a funcționat o baie și în Bastionul Țesătorilor. Era dotată doar cu un mic bazin aprovizionat cu apă din canalul burgului. Era deschisă doar vara și n-a avut viață lungă.
La închisoare, baie se făcea doar vara
Și închisoarea orașului, aflată la jumătatea secolului XIX pe Strada Castelului nr. 2, era prevăzută cu o baie alimentată cu apă din canalul orașului. Ea a fost inaugurată în anul 1861, dar era funcțională numai vara. Pe Strada Neagră, la nr. 375, actuala stradă N. Bălcescu, cam în zona magazinului Star, exista așa-numita baie cu vane a hotelului Weiss, devenit apoi Union. În anul 1873, Adolf Weiss și-a transformat casele în hotel și, pentru confortul oaspeților, a deschis și o baie cu cinci cabine dotate cu șapte vane. În 1879, proprietățile lui Weiss au fost cumpărate de Josef Dück și Friedrich Scherg. O altă baie era în partea de jos Străzii Orașului (Burggasse), la nr. 278. În anul 1877, baia dotată cu opt cabine, fiecare cu cîte o vană, a fost închisă. Probabil că nu prea avea căutare, pentru că primea clienți doar vara.
Baie cu etaj, în Blumăna
Acum două secole, în cartierul Blumăna existau două băi. Baia rece, de lîngă Moara Pielarilor, dispunea de un spațiu cu două secțiuni. La etaj făceau baie bărbații, iar la parter se îmbăiau femeile. Era racordată la canalul Tömösch (Timișul de azi). Vara era și un centru de recreere, la modă în anii aceia, pentru că se puteau face și „băi de soare“ sau, terapeutic, „băi cu apă de ploaie“. De jur împrejurul locului de vară, se aflau 20 de cabine de schimb. Despre baia bărbaților se știe că a fost ridicată de breasla tăbăcarilor, în anul 1851. Baia femeilor a fost construită șase ani mai tîrziu și funcționa ca o societate pe acțiuni. S-au emis 52 de acțiuni a cîte 10 florini. În anul 1883, baia a fost vîndută la licitație unei mici societăți.
Prima piscină publică
Ideea construirii unei școli publice de înot a încolțit la începutul secolului XIX. Pe 26 februarie 1834, la „casieria orașului“ s-a făcut cerere pentru finanțarea construirii unei băi și a unei „piscine“. Inginerul Angermann a făcut planul de construcție, iar lucrarea a costat 2448,49 florini. La propunerea lui Bömches, s-a înființat o societate pe acțiuni care să pună pe picioare școala de înot în Blumăna. Pentru economie, la construcția bazinelor au fost solicitați „12 arestați ai orașului“. Bazinele s-au făcut din „lemnul pădurii din apropiere“. Acționarii societății au fost Stef. V. Closius, Carl Mysz și Fried. V. Closius. Școala, care aparținea întregii comunități brașovene, a fost terminată în anul 1834. Bazinele, unul mare, dou㠄mijlocii“ și mai multe cu adîncime mică, erau alimentate cu apă din canalul Tömösch. Bazinul cel mare se numea popular „marea școală de înot“. O parte din bazine erau rezervate exclusiv femeilor. Școala era dotată și cu cabine de schimb. În anul 1883, în Brașov s-a mai construit, din banii comunității, 600 de florini, o baie în care încălzirea se făcea cu mangal.
Bărbații intrau la ora 11, după domnișoare
„Drumul lung, pînă dincolo de barieră, îl făceam grăbiți, ca să fim acolo la unsprezece fix, căci atunci veneau bărbații la rînd. Cine sosea iute, mai zărea domnișoarele ce nu se îndurau să părăsească apa, cu «căițele» de mușama galbenă în cap și cu costumul lor decent, cu pantaloni de pînză pînă sub genunchi, cu încrețituri în partea de jos, și cu un fel de bluze lungi, închise cu un cordon peste mijloc. Apa nu era din cele mai curate, căci nu prea avea scurgere, dar ne făcea haz să pescuim cu o sită prinsă în vîrful unui par lung algele verzi și broaștele cafenii din bazin. Ce ne păsa nouă că de multe ori trebuia să înghițim apa aceasta, cînd ne luptam cu cei care încercau să ne scufunde sau cînd se întorcea cu noi bîrna pe care pluteam? Cea mai multă apă o înghițeam cînd «profesorul» de înot - îl cheam Gober și cam consuma și el, dar nu apă, ci berea pe care i-o dădeam cînd ne declara absolvenți ai școalei - lăsa slobodă frînghia de care eram legați. La baie mergeam și cînd începeau zilele reci, căci trebuia să ne scoatem banii de abonament și pentru că era un merit să ai cele mai multe băi. Ce importanță avea că dîrdîiam de frig și că ne întorceam acasă cu buzele vinete?“, își amintea Sextil Pușcariu, în cartea sa „Brașovul de altădat㓠despre anii tinereții cînd adora școala de înot din
Blumăna Organizare nemțească
Dintre toate băile publice ale orașului, cele mai bine organizate și amenajate au rămas însă cele de la Eforia Școlilor Românești. Brașovenii puteau face „băi de vapori“, băi reci și calde și băi de vană, căzile fiind la alegere din lemn sau de porțelan. Pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea, băile cu aburi erau deschise dimineața, de la 6.00 la 12.00, și după-amiaza, de la 14.00 la 20.00. Bărbații și femeile aveau programe diferite. Bărbații puteau veni duminica, marțea și joia, înainte și după amiază, iar vinerea și sîmbăta numai de dimineață. Femeile se puteau îmbăia lunea, înainte de prînz, miercurea înainte și după amiază, iar vinerea și sîmbăta, numai după-amiază.
Preț redus duminica și lunea
Tariful unei băi cu aburi era diferit, în funcție de momentul zilei ales. Înainte de amiază, cu excepția zilei de luni, costa 70 creițari. Exista și varianta unui abonament, pentru zece băi, care costa 6 florini. O baie făcută după-amiaza, exceptînd duminica, era mai puțin costisitoare. Doar 50 de creițari. Iar un abonament de zece băi la aceste ore era 4 florini. Cel mai ieftin era să te îmbăiezi duminica după-amiază sau lunea dimineața, cînd pentru orice brașovean taxa de intrare era de 25 de creițari. Școlarii și militarii, pînă la gradul de subofițer, beneficiau de reduceri în fiecare joi, cînd puteau face o baie bună cu numai 25 de creițari. În schimb, cei care alegeau o vană clasa I (de porțelan) trebuiau să plătească 50 de creițari. Cei care se mulțumeau cu o vană clasa a II-a (din lemn), plăteau doar 30 de creițari.
Brașovul nu mai are nici o baie publică
Baia comunală de lîng㠄Șaguna“, ridicată acum mai bine de două secole, a rămas cea mai căutată pînă în secolul XX. Și a fost, de altfel, singura care a funcționat în ultima jumătate a secolului trecut. Cînd, din cauza economiilor lui Ceaușescu, chiar dacă mai toată lumea avea baie privată în casă, puțini aveau apă caldă. Dup㠒90, baia publică a rămas însă cam pustie. Deși destui amărîți visează încă la un loc unde să se îmbăieze măcar o dată pe lună. Mai mare căutare are, în zilele caniculare, ștrandul construit în curte. „La Lighean“, cum i se mai zicea. La baia publică însă, lacătele puse în anul 2000 n-au mai fost desfăcute. Cei mai mulți brașoveni par să nu-i simtă lipsa. Fie că stau la case sau la bloc, toți se străduiesc să-și dichiseacă și să-și utileze cît mai modern propriile băi. Iar piscinele cresc în ograda multor proprietari. Nici căzile tradiționale nu mai sînt de mult un lux. Acum, poți găsi intalații cu hidromasaj sau jacuzzi și într-o garsonieră. Pentru că oamenii nu mai consideră de multișor îmbăiatul doar un simplu act de igienă. Ci și clipe de relaxare. Iar sauna, înotul, bălăceala în piscine sau alte terapii hidroaromatice sînt recompense pentru o lume chinuită de stres. La fel ca o „baie cu vapori“ de acum două sute și mai bine de ani.
Istoria săpunului
• Fabricarea și utilizarea săpunului datează din anul 2.800 î.Ch. Inscripțiile arheologice spun că prima formă de săpun s-a obținut prin amestecarea unturii topite cu cenușă. Egiptenii foloseau un săpun făcut din combinația uleiurilor animale și vegetale cu anumite săruri. Era utilizat și în tratarea bolilor de piele și pentru spălat. Grecii antici nu fabricau săpun. Își curățau corpul cu lut, nisip, cenușă și apoi se ungeau cu uleiuri. Uleiurile și mizeria erau apoi frecate cu un instrument de metal. Germanii și galii au descoperit un săpun făcut din seu și cenușă, cu care nu se spălau ci își vopseau părul în roșu. Săpunuri care conțineau arome și ingrediente pentru întreținerea pielii au apărut în Europa, în secolul XVII. Un secol mai tîrziu, grăsimile animale au început să fie înlocuite cu uleiul de măsline.
O baie pe an
• În Anglia Evului Mediu, exista un obicei bine respectat al spălatului. Famiile care se respectau făceau baie doar în luna mai, cînd se mai încălzea afară. În casă, era umplut un butoi mare cu apă fierbinte. Primul intra la spălat stăpînul casei. Apoi, în același butoi și în aceeași apă, intrau fiii lui și alți bărbați de rang din casă. Abia apoi venea rîndul doamnei, soacrei, altor rude importante, al femeilor și al fetițelor. În apa care rămînea se îmbăiau apoi servitorii, întîi bărbații, apoi femeile.
Baia comunală intră în ograda Primăriei
• După 1990, vechea baie publică a intrat în administrarea Companiei Apa. „Am întreținut acest imobil pînă în anul 2000. De la an la an, baia a înregistrat consumuri tot mai mari, din cauza centralei termice neperformante. Numai pentru gazul metan trebuia să plătim lunar un miliard de lei. Fiind un stabiliment social, din exploatarea sa nu reușeam să ne acoperim nici măcar cheltuielile. De aceea am hotărît s-o închidem“, a explicat Dorin Fătu, directorul Companiei Apa Brașov. Vechea baie comunală, chiar dacă este o clădire veche, fără fundație și mîncată de igrasie, nu va muri însă. Pentru că, în acte, imobilul figurează a fi în patrimoniul municipiului Brașov, Primăria a făcut o adresă la Compania Apa pentru a solicita preluarea. Aristotel Căncescu, șeful CJ, a spus că transferul de la Consiliul Județean la Primărie se va face gratuit, după ce-și va da aprobarea plenul CJ. „Vom realiza acest transfer de proprietate la cererea Primăriei. Oricum, de mult timp baia nu mai este rentabilă. Din acest motiv a stat închisă atîta vreme. Compania Apa nu-și putea permite s-o subvenționeze“, a explicat Căncescu.
Doctorul Eduard Gusbeth, medic primar al Brașovului
• Medicul Eduard Gusbeth s-a născut în Brașov în 1839. Și a trăit pînă în 1921. A fost elev la liceul german și apoi student la medicină, la Universitatea din Viena. După terminarea studiilor, a fost medic al stațiunii balneare Zizin și medic primar al județului Brașov. Publicist la mai multe periodice germane transilvănene, Eduard Gusbeth a fost și un remarcabil genealog. Opera sa capitală este „Die Gesundheitspflege in Kronstadt im 19 Jhd.“
George Baiulescu, adeptul hidroterapiei
• Primul primar român al Brașovului, George Baiulescu, a fost medic balneolog. După 1918 a fost prefect și inspector administrativ al județului Brașov. Înainte, studiase la Viena, iar din 1886 a fost medic al școlilor românești din Brașov. Iar din 1894 a fost profesor de igienă la același gimnaziu. A publicat mai multe articole și revista bilunar㠄Sănătatea“. El a fost printre primii adepți ai hidroterapiei. În lucrarea „Idroterapia medicală“, publicată în 1904, medicul a explicat cum pot pot fi făcute cu succes tratamentele în băi publice „Un număr suficient de băi de lemn, de zinc sau de aramă pentru băile întregi și pentru jumătate-băi; băi de șezut și de picioare, întocmite astfel încît să poată servi și pentru băi cu apă curgătoare; o catedră de la care se administrează toate categoriile de dușuri: reci, calde, scoțiene și dușul cu aburi; o etuvă limitată pentru băi de vapori de apă și cu aer cald, în forma unui scrin sau a unei cabine închise; un mic bazin cu apă rece, de 1-1,5 metri adîncime; un număr suficient de șuștare mici de zinc sau de lemn, cîteva găleți de lemn sau de metal, de dimensiuni diferite, precum și cîteva căni de stropit“.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Ronan Keating, primul pasager pe aeroportul Brașov


    24.08.2019
  • ➤ Economic


    Eugen Teodorovici le-a cerut PSD-iștilor să îi aplaude în picioare pe cei un milion de bugetari


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Un șarpe, în raftul cu roșii la Kaufland, în Sfântu Gheorghe


    24.08.2019
  • ➤ Local


    O americancă a avut un accident pe Tâmpa


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Cerbul de Aur rămâne fără telespectatori


    24.08.2019
  • ➤ National


    Două asociații ale magistraților îi solicită lui Klaus Iohannis să nu aprobe numirea judecătoarei Dana Gârbovan în funcția de ministru al Justiției


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Ana Birchall, dată afară de la Ministerul Justiției pentru că a vrut să desființeze SS. Noul ministru, Dana Gârbovan


    23.08.2019
  • ➤ Local


    Ultima defilare de 23 August din Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    4 sfaturi care te ajută să faci cele mai potrivite alegeri când vine vorba de haine pentru bebeluși!


    23.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Agresor cu un cuțit în mână, prins de jandarmi seara trecută pe str. 13 Decembrie


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Zgârie nori


    Top 10 cele mai înalte clădiri din lume


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Trenduri


    Ce culori purtăm în toamna asta


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Duel nobil


    Prăjitura „Ducesa”


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Cu un minimum de efort


    Papagalii pot lua decizii economice complexe ca să facă profit


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Mereu regină


    Madonna a dat o petrecere nebună la 61 de ani


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Gyorfi se ține bine alergând în zori


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Nu și-a încheiat socotelile


    Columbeanu i-a intentat proces Monicăi Gabor


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Viața ca un film


    Marea dragoste a lui Vivien Leigh


    23.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Primăria face fețe fețe


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Show în Piața Sfatului


    Vânătorii de Cerb ochesc a doua oară


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Un pas bun pe șantierul Aeroportului Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Spitalul Județean Brașov va avea un centru de prelevare de organe, din 15 septembrie


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Încă un director din pepiniera PSD


    23.08.2019
  • ➤ National


    Modificări legislative după cazul Caracal


    Ministerul Justiției propune pedepse mai mari pentru răpire


    23.08.2019
  • ➤ National


    Copiii români, hărțuiți în școlile din Marea Britanie


    23.08.2019
  • ➤ National


    Pe cine va pune PSD la Ministerul Educației


    23.08.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Un shooting spectaculos


    Inna arată tot


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Surorile Aziz din România i-au dat gata pe libanezi


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Anda Adam, într-un minuscul costum de baie


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Andreea Bălan își selectează nuntașii după look


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    Monitorul Expres răspunde la „întrebarea cititorului“


    Pentru ce tipuri de lucrări NU ai nevoie de autorizație de construire?


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Leacuri din medicina populară


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Start de sezon în Liga 4 Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Liga3, ediția 2019-2020


    Programul turului Seriei a 3-a


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Începe Liga a 3-a! ACS SR Brașov și Cetate Râșnov, start dificil


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    „Fotbalul este hobby-ul meu“


    ACS SR Brașov, cu Mitroi în frunte


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Surpriză totală în Liga I / Victor Pițurcă este noul manager al Universității Craiova!


    22.08.2019
  • ➤ Local


    Festivalul Pescăresc ,,Delta din Carpați - Doripesco“, la lacul Noua din Brașov


    22.08.2019

  • Ioan Naghi, director tehnic la ACS SR Brașov | Echipa va avea patru antrenori!


    22.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Start pentru Terminalul Aeroportului


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    La admiterea 2019


    Universitatea Transilvania acordă 30 de burse doctorale


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Show de excepție la herghelia de la Sâmbăta de Jos


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Angajatele de la Protecția Consumatorului nu mai au voie decolteu și fustă mini


    22.08.2019
  • ➤ Actualitate


    Începe ediția 19, din 2019


    „Cerbul de Aur“ este din nou în Piața Sfatului


    22.08.2019
  • ➤ National


    Ce a primit Iohannis de la Donald Trump


    „Make România great again!“


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Mereu frumoasă, dar și cu muncă


    Ce este fericirea pentru Catrinel Menghia


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Bobby Păunescu a cucerit-o pe sexoasa Alyssa Arce?


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Corina Chiriac repetă de zor pentru show-ul de la Cerb


    22.08.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Succes prezidențial

    Articolul următor


    Directorul Distrigaz Brașov a demisionat

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 27.326 milisecunde, încărcat în milisecunde