Trafic restricționat pe Calea Feldioarei
Rapoartele Securității despre fabrica din Brașov: Peste 10.000 de tone de rebuturi și planuri raportate fals la Steagu Roșu
Problemele de producție de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov persistau și în 1988, la câteva luni după revolta muncitorilor din 15 noiembrie 1987. Două rapoarte ale fostei Securități, datate 16 martie și 1 iunie 1988, descriu rebuturi numeroase, întârzieri și raportări care nu reflectau producția efectivă. Documentele au fost făcute publice de CNSAS luni, 16 noiembrie 2026.
Peste 10.000 de tone de piese rebutate
Potrivit raportului din martie, în 1987 au fost respinse la controlul final aproximativ 9,5% dintre autovehiculele verificate. O mie și una de autocamioane au fost trimise înapoi pe flux pentru reparații, dintre care 370 erau destinate exportului.
În același an au fost rebutate 10.411 tone de piese. Pierderile au fost estimate la 110,3 milioane de lei, la valoarea de atunci. Raportul indica printre cauze utilajele uzate, problemele tehnologice și reducerea normelor de timp, care îi determina pe muncitori să grăbească producția.
Autovehicule trecute în plan, deși nu erau terminate
Raportul din iunie semnala că uzina declara realizarea planului lunar chiar și atunci când producția era în urmă. La sfârșitul lunii aprilie ar fi fost raportate în plus 200 de autovehicule, iar în mai, alte 233. Documentul menționa și întârzieri la 200 de ansambluri CKD destinate exportului în China.
Potrivit CNSAS, producția declarată, dar nerealizată, trebuia recuperată ulterior, ceea ce ducea la suprasolicitarea muncitorilor și la noi probleme de calitate. Rapoartele consemnau reclamații ale beneficiarilor și pierderea unor piețe de desfacere.
Investiții nefinalizate și salarii afectate
La sfârșitul lui 1987, în uzină existau utilaje în valoare de peste 343 de milioane de lei care nu fuseseră puse în funcțiune, deși figurau în planuri. Consumul de energie depășea nivelurile stabilite, în timp ce producția rămânea sub așteptări.
Nerealizarea planului afecta și veniturile angajaților, ale căror salarii nu erau plătite integral. CNSAS arată că documentele descriu probleme economice persistente, în timp ce autoritățile căutau vinovați printre conducători și muncitori.
Ciobanu Jan-aviz de amplasament
Această informare este efectuată de Ciobanu Jan, cu domiciliul în jud. Brasov, com. Recea, sat Dejani, nr. 293A, ce intenționează să solicite de la SGA Brașov aviz de amplasament pentru investiția „Întocmire PUZ – zona servicii, mica industrie și depozite”, DN1, f.n., mun. Făgăraș, jud. Brașov. Această investiție este nouă. Alimentarea cu apă se va face din rețeaua existență în zonă și evacuarea apelor uzate se va face în rețeaua existență în zonă. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare, să transmită observații, sugestii și recomandări cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată sau SGA Brașov.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
SC GERES REAL ESTATE SRL-aviz de mediu
SC GERES REAL ESTATE SRL cu sediul în București, șos. Nordului, nr. 24-26, cam. 16, anunță publicul interesat asupra, declanșării etapei de încadrare pentru PUD “Construire ansamblu showroom auto, amenajări exterioare, instalații aferente, parcaje circulații, împrejmuire, totemuri”, în vederea emiterii avizului de mediu. Publicul poate consulta prima variantă a planului la sediul APM Brașov, Str. Politehnicii nr. 3, în zilele de luni până vineri, între orele 08.00 – 16.00. Comentarii și sugestii se primesc în scris la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, str. Politehnicii nr. 3, până la data de (15 zile de la data ultimului anunț).
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Naparus Sorin-aviz de mediu
Naparus Sorin cu domiciliul în Brasov, str.Victoriei, nr. 10, titular al planului “Întocmire P.U.Z. – Construire pensiune, hotel restaurant, obiectiv turistic” amplasat în Săcele, str. zona Dâmbul Morii, f.n., jud. Brașov anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de obținere a avizului de mediu pentru planul menționat și declanșarea etapei de încadrare. Prima versiune a planului/programului poate fi consultată la sediul APM Brașov, str. Politehnicii, nr. 3, de luni până vineri între orele 9:00 – 13:00. Observații/comentarii și sugestii se primesc în scris la sediul APM Brașov, în termen de 18 zile lucrătoare de la data publicării anunțului.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Fitomag SRL-aviz de mediu
Fitomag SRL cu sediul în Săcele, b-dul George Moroianu, nr. 328, titular al planului “Întocmire P.U.Z. – Hale depozitare și birouri” amplasat în Săcele, str. Câmpului, f.n., jud. Brașov anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de obținere a avizului de mediu pentru planul menționat și declanșarea etapei de încadrare. Prima versiune a planului/programului poate fi consultată la sediul APM Brașov, str. Politehnicii, nr. 3, de luni până vineri între orele 9:00 – 13:00. Observații/comentarii și sugestii se primesc în scris la sediul APM Brașov, în termen de 18 zile lucrătoare de la data publicării anunțului.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Update. Angajatul spitalului, sub control judiciar
Angajatul spitalului la care s-au făcut luni percheziții, membru al unei comisii de concurs pentru ocuparea a două posturi de registrator în cadrul unităţii sanitare, este anchetat penal, după ce a dat unei femei care urma să participe la concurs subiectele şi baremele aferente acestora.
„Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că, în data de 27.10.2026, inculpatul A.L.M., membru al comisiei de concurs pentru ocuparea a două posturi de registrator medical în cadrul unei unităţi medicale din judeţul Braşov, i-a înmânat unei candidate, cu care s-a întâlnit într-o cafenea din municipiul Braşov, un mediu de stocare tip stick USB ce conţinea informaţii ce nu erau destinate publicităţii, respectiv subiectele şi baremele pentru proba interviului ce urma să aibă loc în data de 28.10.2026”, au informat reprezenanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.
Surse judiciare au precizat, pentru News.ro, că bărbatul este angajat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov.
Acesta este pus sub acuzare pentru infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Recorduri naționale care dau fiori reci. Țara peșterilor fără pereche
Grotele din preajma Brașovului sunt printre cele mai frumoase, mai răcoroase și mai originale din România.
În loc de aer condiționat, ventilatoare, evantaie, ștranduri și găleți cu apă, ne putem răcori natural vizitând o peșteră. Brașovul se poate lăuda cu caverne „campioane“ absolute ale României. Astfel, în Munții Piatra Craiului avem peștera cu cel mai adânc gol alpin, iar în Făgăraș sunt peșterile cele mai vechi de pe teritoriul țării și cele mai multe grote cu ghețari subterani.
Una dintre ele e peștera aflată la cea mai mare altitudine din România, alta deține recordul național pentru colecția de ceramică descoperită cel mai sus în țara noastră, iar alta este locul cel mai înalt în care există viață subterană. Cine vrea să cunoască toate comorile naturale ale Țării Bârsei, trebuie să meargă și în profunzime, în adâncurile pământului, acolo unde natura a săpat acum milioane de minute monumente spectaculoase, care te fac să îngheți de uimire.
Cel mai mare hău din Europa
Avenul de sub Colții Grindului se află în masivul Piatra Craiului. Gura de intrare a peșterii este situată la o altitudine de aproximativ 2.000 m, în apropierea Hornului Mic. Grota are cea mai mare denivelare din România și din Europa (-540 m) și este a opta din lume, fiind inclusă în cadastrul mondial al celor mai profunde goluri alpine. Parcurgerea peșterii e recomandată numai celor antrenați.
Descoperirea avenului i-a fascinat pe mulți alpiniști și speologi aflați în căutarea unei intrări spre adâncurile muntelui, unde o legendă spune că s-ar afla un lac. Gura de intrare a fost descoperită în 1985. După șase ani de explorare, la puțul nr. 5 (Niagara) s-au găsit fisuri largi care suflau aer puternic, anunțând goluri subterane imense. Aventurieri aflați în căutare de comori au deblocat fundul peșterii, înaintând în subteran și mărind astfel avenul. Unii dintre ei și-au pierdut viața. Abia după anul 2000, speologii au ajuns la minus 540 metri față de intrare. Dar acesta nu este capătul avenului, cine știe cât poate fi de adânc?
Peștera este o prăpastie circulară, formată dintr-o înșiruire de 12 puțuri verticale, legate cu pasaje de galerii. În perioadele ploioase, apele de suprafață se drenează violent, ridicându-se la 7 km în jurul avenului. În adâncuri, temperatura constantă a avenului e de minus 6 grade C.
Peștera de Gheață: 0 grade C
Nu degeaba se numește Peștera de Gheață, e un adevărat frigider, temperaturile rămân constante tot timpul anului, zero grade sau chiar mai puțin. Se află în Masivul Piatra Mare, sub culmea Gâtul Chivei, în baza unui abrupt de câteva zeci de metri. Intrarea e o crăpătură între două stânci care parcă stau să cadă și printre care abia se poate strecura un om. Peștera propriu-zisă e o încăpere lungă și îngustă, rece ca gheața, care coboară. Veți vedea în miezul verii pete de gheață, chiar zăpadă.
Peștera verticală s-a dezvoltat pe o fisură în blocul de calcar. Are circa 50 metri lungime, dar se îngustează atât de tare încât nu poate fi parcursă de oricine. Stâncile neregulate sunt și un loc preferat de alpiniști. Nu e bine să zăboviți prea mult în această peșteră, trecerea de la aer cald la aer foarte rece nu este o idee sănătoasă. Cel mai bun loc de a vă trage sufletul e în zona intrării, unde nu e chiar gerul din inima muntelui.
Mai există un inconvenient, bateriile se vor descărca rapid la temperaturi scăzute și riscați să rămâneți pe întuneric. Fenomenul peșterilor cu gheață care rezistă în lunile caniculare are o explicație simplă: nu există altă ventilație decât intrarea îngustă, aerul circulă greu prin culoar, astfel că aerul din tunel se păstrează rece tot timpul anului.
Salba de caverne din Făgăraș
În Valea Coților din Munții Făgăraș există o peșteră în care s-a găsit ceramică din secolul XV, acesta fiind depozitul de vestigii aflat la cea mai mare altitudine din România (1.600 m). Cu toate că peștera ar trebui să prezinte un interes deosebit, alte cercetări nu s-au făcut pentru simplul motiv că artefactele nu pot fi comparate cu ceva găsit la altitudini similare. În peșteră sunt 7 grade C la intrare și 4,5 grade în Sala Bolovanilor, unde s-au aciuat lilieci.
În Făgăraș, găsim peșteri valoroase pentru speologie, dar și cele mai răcoroase pentru cine se aventurează la mari înălțimi, mai cu seamă că în acest masiv sunt și cele mai multe peșteri cu ghețari subterani din România. Sunt și cele mai vechi cavități din România, datând de la începuturile erei terțiare, cu 30-40 milioane de ani mai vârstnice decât se dovedise până acum.
Descoperită în 1989, la o altitudine de 2.435 m, Peștera M3-R2 din Mușețeica este peștera în calcar situată la cea mai mare înălțime din România. Grota are o lungime de 86 m și o denivelare de circa 20 m. Micile viețuitoare observate la -19,8 m trăiesc cu 1.000 m mai sus decât cele descoperite la noi până acum, ceea ce înseamnă record național de viață subterană.
• Peștera de sub Negoiu este cavitatea cu gheață situată la cea mai mare înălțime din țară (2.240 m).
• Peștera 2 de pe Muntele Ciortea este cunoscută drept cea mai ramificată.
• Peștera 1 de la Piscu Negru (1.195 altitudine), aflată într-o mină, are un bogat curs subteran și cascade de până la 8 metri înălțime.
• Peștera Caprelor Negre e lungă de 38 m și e locul preferat de adăpost al acestor animale ocrotite de lege.
Peștera cu muzică
Peștera Valea Cetății este situată la 3,5 kilometri de Râșnov, pe versantul vestic al Masivului Postăvarul. Se poate ajunge aici cu bicicleta, pe jos sau cu mașina. Intrarea principală, descoperită în 1949, când accesul era posibil doar pe burtă, se află la altitudinea de 790 m. Caverna este lungă de aproape un kilometru și are o vârstă considerabilă. S-a format în jurasic, adică acum 150 milioane de ani.
Aici au fost găsite fosile de Ursus spelaeus. Face parte din aria naturală protejată Peștera Valea Cetății. Împreună cu stâncile și lapiezurile din Poiana Dracului, arborii seculari, flora, pierderile de apă din ponorul Fundățica, peștera are valoare ecologică, științifică și peisagistică deosebită.
O dată intrați, veți vedea mai multe galerii mici, tuneluri și sala mare, cam cât o jumătate de teren de fotbal, în care e și un lac cu un metru în diametru și adâncime de 30 de centimetri. Pentru că vizitatorii sunt din ce în ce mai mulți, începând cu 2010, accesul la peșteră a fost amenajat cu balustrade, scări, trotuare, iar interiorul este iluminat rece cu un sistem german, unic în România, care nu încălzește aerul, conservând microclimatul la 8-9 grade Celsius, indiferent de anotimp. Turul peșterii durează 20 de minute.
Ce are deosebit Peștera Valea Cetății? Dantelăriile carstice, tavanul plin de stalactite și acustica specială. De doi ani de când peștera a fost amenajată și introdusă în circuitul turistic, oaza de răcoare naturală găzduiește în fiecare weekend concerte de muzică clasică, în interpretarea muzicienilor de la Filarmonica Brașov. Peștera Valea Cetății a fost declarată zonă naturală protejată de interes național și monument al naturii.
Peșteri cu lapte și aur
O altă peșteră din Postăvarul este Avenul Groapa cu Aur, la care se poate ajunge din Poiana Brașov, prin Prăpastia Lupului. Are 31 de metri lungime și se află la o altitudine de 1.100 metri. Avenul se află pe râul Groapa de Aur sau Râul Valea Seacă, un afluent al râului Valea Poienii.
La Peștera de Lapte se ajunge pornind de la intrarea în Poiana Brașov, pe un drum betonat marcat cu triunghi albastru și cruce roșie. Situată la 1.350 de metri înălțime, are pereții acoperiți cu minerale albe (calcit), de consistență moale, de unde și comparația cu picăturile de lapte. Acestea se numesc MontMilch (lapte de munte). Accesul în peșteră se face ușor, printr-o intrare ornată cu stalactite. Caverna are doar o încăpere, de 175 m lungime, între 14 și 20 m lățime și între 3 și 6 m înălțime. Temperaturile nu depășesc 9 grade Celsius.
Peștera de Ocru din Masivul Postăvarul, Muntele Stejerișul Mare se mai numește și Peștera din Colții Corbului Mare. E situată la 780 m altitudine și are o lungime de 70 m. E o peșteră din care s-a exploatat ocrul, o argilă de culoare galbenă.

Peștera junilor brașoveni
Poate cea mai cunoscută peșteră din Postăvarul este cea de la Pietrele lui Solomon, folosită ca refugiu în timpul invaziei turcilor. Peștera a fost săpată de Valea cu Apă, pârâul cu spectaculoase abrupturi calcaroase și care a format cheiul La Chietre.

Peștera Râșnoavei se află în masivul Postăvarul, la o oră de mers pe jos din Râșnov. Are o lungime de 392 de metri și două intrări. O parte a traseului trebuie străbătută târâș, în altă porțiune, se coboară pe cablu. După ploi abundente, peștera se umple de apă. Este indicat să intrați în Peștera Râșnoavei numai dacă nu suferiți de claustrofobie și numai însoțiți de un ghid cu experiență. Dar aventura merită, peisajul subteran este inedit, cu săli mari împodobite cu concrețiuni, stalagmite, stalactite, candelabre. Peștera nu este amenajată și nu este iluminată, păstrându-și atmosfera naturală veche de milioane de ani.
Orașul liliecilor
Peștera Liliecilor din satul Peștera, comuna Moieciu, se află la o altitudine de 950 m. Inclusă în Parcul Național „Piatra Craiului“ și declarată zonă naturală protejată de interes național și monument al naturii, grota are o suprafață de un hectar și jumătate și s-a format prin eroziune, apele pârâurilor săpând în calcar galerii care funcționează ca o capcană pentru aerul cald. A fost descoperită în 1957, când a fost botezată Peștera Mare sau Peștera Bădichii. Are o lungime totală de 370 m, din care 109 m de galerie, cu o denivelare de 10 m.
Accesul în peșteră se face printr-un culoar îngust. După câțiva pași, tavanul își schimbă culoarea. Camera principală are o lungime de 162 m și este decorată cu formațiuni calcaroase denumite și „lacrimile pământului“. Prin incintă curge un pârâiaș de mîl. Peștera nu este electrificată, dar o lanternă este suficientă să vă lumineze calea și să nu călcați în excrementele de lilieci. Aici își au habitatul sute de colonii de lilieci. Trebuie să păstrați liniștea. Mamiferelor zburătoare le place acest loc subteran pentru temperatura constantă tot timpul anului, de circa 10 grade C. Peștera nu a fost electrificată și nici nu este deschisă publicului, cu toate că dacă vreți să intrați, nu vă oprește nimeni. Liliecii, unii dintre ei aparținând unor specii unice în lume, nu trebuie deranjați. În această peșteră au fost descoperite vârfuri de silex, lamele și răzuitoare din paleolitic.

Scoici, uriași, stafii și zâne
În Munții Perșani există așa-numita Peșteră a Scoicilor, cu formațiuni spectaculoase formate din fosilele scoicilor și a altor viețuitoare din marea care cândva acoperea Țara Bârsei. Peștera are circa un kilometru de galerii.
Mai puțin faimoasă, dar la fel de frumoasă ca grotele cele mai căutate din România, Peștera Comăna se află pe râul cu același nume din Munții Perșani, pe raza satului Comăna de Sus. Grota are o valoare științifică deosebită: stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduț, helictite (formațiuni spiralate), excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, draperii, planșee suspendate, bazine cu coloane de calcit.
Peștera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, acoperind circa 2.500 mp. Denumirile sunt fascinante: Galeria Zânelor, Emilia, Sala Bradului (conține o stalagmită albă, înaltă de 4,5 m și cristale în formă de brăduț), Sala Catedralei, Sala Stafiei, Sala Uriașilor, Galeria Comorilor (stiloite de 1,5 metri, translucide, sau mănunchiuri de helictite contorsionate sau sub forma unor baghete, ace de aragonit). Descoperită în 1981, Peștera Comăna, cunoscută de localnici și sub denumirea de Peștera din Valea Mănăstirii, este o rezervație naturală de tip speologic, declarată arie protejată. Prezintă interes speologic, dar și faunistic datorită prezenței unei comunități de liliac cu urechi de șoarece (Myotis myotis), specie cavernicolă (protejată prin lege).
Adăpostul urșilor și al Haiducului Fulga
Peștera Bârlogul Ursului din Munții Perșani este o arie protejată de interes național, pe teritoriul administrativ al comunei Apața. Mai e cunoscută și sub numele de „Peștera din fața Scocinei“, Tolvajos sau Peștera Hoțului de la Apața (după numele Pârâului Hoțului). Interiorul este decorat cu draperii, baldachine și concrețiuni ciudate, una având formă de cap de urs. Grota se află la o altitudine de 726 m, e străbătută de un pârâu, iar galeriile orizontale pe două nivele formează o rețea labirintică de 400 m lungime. Pentru a ajunge la intrare, se urcă aproximativ 700 m pe un drum forestier lejer.
Pentru specialiști, această peșteră, ca și Rezervația Paleontologică de la Ormeniș, sunt adevărate laboratoare naturale pentru studierea faunei fosile din perioada Cretacicului superior. Mai există o Peșteră a Urșilor, în Carpații Meridionali. Are o lungime de 367 m, o galerie de 130 mp, numeroase coloane și schelete de urși preistorici.
Peștera Dâmbovicioara este situată în partea de sud-est a Munților Piatra Craiului, la o altitudine de 861 m. Lungă de peste 250 m, această peșteră are aspectul unei galerii puțin ramificate, poate fi lesne străbătută, având plafonul mai înalt decât statura omului. Temperatura oscilează în jurul valorilor de 10-12 grade C.
Pe aproape e și Peștera lui Fulga, un haiduc care a trăit în apropierea Castelului Bran. Legenda spune că Fulga ataca și prăda pe cei bogați, bet nu-i omora. Toată prada o dăruia fetelor frumoase, dar sărace, ca zestre pentru a se putea mărita. Fulga era foarte prietenos cu localnicii, totuși aceștia l-au trădat, divulgând locul în care se ascundea. Haiducul a fost trimis la închisoare, dar ascunzișul lui a rămas să-i poarte numele.
Peșterile terifiante din Piatra Craiului
Masivul Pietrei Craiului ascunde aproape 600 de peșteri, calcarul care le formează fiind mai propice apariției peșterilor decât rocile dure ale Făgărașului. Nu sunt atât de lungi ca alte peșteri din țară, dar sunt printre cele mai spectaculoase și au denumiri pe măsură:
• Peștera Stânca Dracului
• Peștera Dracului
• Peștera Dracilor
• Peștera Umbrelor
• Peștera Vârcolacului de Piatră
• Peștera Întâlnirii cu Ursoaica
• Peștera Ursoaicei
• Peștera Haosului
• Peștera Uitată de Lume
• Peștera Singuratică
• Peștera Misterioasă
• Peștera Trudei
• Peștera Urcușului Greu
• Peștera cu Prăbușiri
• Peștera cu Tavanul Prăbușit
• Peștera cu Stânca Care Pendulează
Tot aici e și Peștera din Colții Chiliilor (Zărnești), folosită de-a lungul vremii ca ascunziș în timpul atacurilor turcești din anul 1421, dar și ca loc de rugăciune. Galeria are o lungime de circa 20 de metri. Se spune că peștera are o putere neobișnuită asupra apelor, altfel că aceia care veneau la peșteră se rugau să se oprească inundațiile ori ca să înceteze perioada de secetă. Cei care săpau fântâni se rugau aici să găsească apă. Astăzi, în peșteră găsim un mic locaș ortodox cu hramul Sfintei Parascheva, unde se țin slujbe religioase la marile sărbători. Peștera este deschisă tot timpul anului.
Recorduri subterane
• Proporție: Din numărul total de rezervații și monumente ale naturii din România, o optime este reprezentată de peșteri. România este una dintre țările cu cele mai multe (peste 12.000) și mai diverse peșteri din lume. În Europa, suntem pe locul doi. Avem 76 de peșteri mai lungi de 2 km și 86 mai adânci de 100 m.
• Cea mai lungă peșteră din România: Peștera Vântului, din Munții Pădurea Craiului (47 km), cea mai lungă din lume fiind Ridge Caves (102 km) din SUA.
• Avenul de sub Colții Grindului: Cea mai mare denivelare negativă din România (540 m).
• Peștera Șura Mare (Munții Șureanu): Cea mai mare denivelare pozitivă (405 m).
• Clocoticiul (Munții Vâlcan): Cea mai lungă verticală subterană: 121 de metri.
• Cascada subterană: Cea din Peștera Găvanului (Podișul Someșan): 52 m.
• Peștera de sare: Are peste 3 km lungime, pe locul doi în lume, se numește Peștera Șase Iezi și se găsește în Munții Buzăului.
• Peșteră termală: Peștera lui Adam (Munții Cernei), cu apei și aer cald, temperatura atingând 45 de grade.
• Ghețarul de la Scărișoara: Are un volum de 50.000 metri cubi.
• Peșteră de pământ: Peștera de la Râpa Roșie (lângă Sebeș), 25 m lungime.
Pe vremea când aici trăiau oameni
Peștera este o cavitate, o scobitură naturală subterană, formată prin dizolvarea unor roci solubile în apele de infiltrație. Acest tunel neregulat este împodobit cu formațiuni spectaculoase. Peșterile sunt astăzi curiozități turistice și științifice, dar cândva făceau parte din viața oamenilor ca adăpost, loc de cult, de manifestare artistică, de refugiu, de meditație.
În Peștera Muierilor au fost descoperite fosile ale oamenilor de Neanderthal vechi de 390.000 de ani. O urmă de picior pietrificată veche de 62.000 de ani a fost găsită în Peștera Ghețarul de la Vârtop. În 2002, într-o peșteră din Munții Aninei, a fost descoperită o mandibulă veche de circa 40.000 de ani, un craniu aproape complet cu 14.000 de ani mai tânăr. În Peștera Cuciulat au fost descoperite picturi reprezentând un căluț, o panteră și o siluetă umană. În prezent, peste 30 de milioane de chinezi locuiesc în peșteri. În peșteri trăiesc specii de plante independente de fotosinteză (alge, ciuperci) și animale (viermi, miriapode, pseudoscorpioni, păianjeni și crustacee inferioare). Biologul Emil Racoviță (1868-1947) este cel care a pus bazele speologiei în România.
Mariana Tîrcă, după thrillerul cu CSM Slatina: „Să jucăm handbal pe teren!”
Corona Brașov a câștigat dramatic meciul cu CSM Slatina, scor 26-25, în etapa a 10-a din Liga Florilor. La finalul partidei, Mariana Tîrcă și-a felicitat jucătoarele pentru determinarea și dăruirea arătate pe teren și a criticat arbitrajul clujenilor Mârza și Nedelea.
„A fost un joc extrem de intens din foarte multe puncte de vedere! Fetele nu au renunțat nicio clipă, chiar dacă au fost mulți factori care au influențat jocul într-un fel sau altul. Le felicit din tot sufletul pentru modul în care au luptat și pentru dăruirea de care au dat dovadă. Trebuie să devenim mai puternici și să încercăm să jucăm handbal pe teren. Puterea grupului a arătat astăzi că se poate!”, a declarat Mariana Tîrcă.
Antrenoarea Coronei a avut și un mesaj de mulțumire pentru suporterii brașoveni care au susținut echipa.„Sunt mândră că sunt brașoveancă și că avem asemenea oameni care sunt lângă noi. Sper să rămână alături de noi și la bine, și la greu!”.
Un raton „beat” a strâns 290.000 de dolari pentru un adăpost de animale
Un raton devenit celebru după ce a intrat într-un magazin de băuturi din Virginia a ajutat un adăpost de animale să strângă peste 290.000 de dolari.
Animalul a spart și a gustat din mai multe sticle, apoi a fost găsit adormit lângă toaleta magazinului. După ce și-a revenit, a fost eliberat în natură.
Povestea a inspirat o serie de tricouri, căni și alte obiecte cu imaginea ratonului, devenit mascota serviciului local pentru protecția animalelor.
Vânzările au adus adăpostului mult peste donațiile anuale obișnuite, care erau sub 20.000 de dolari.
O parte din bani va finanța camere video pentru inspectorii pentru protecția animalelor, iar autoritățile analizează crearea unui fond pentru tratarea animalelor rănite. Povestea ratonului a fost relatată recent de The Washington Post, la un an de la incident.










