Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Actualitate
Publicitate

Istoria Cetății


Certificatul de naștere al Brașovului

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Ana Pitiș, 14.01.2010
• În 1235, abatele Fredericus din Hamborn a vizitat mănăstirile premonstratense din Transilvania consemnînd în Catalogus Ninivensis și „Diocesis cumaniae Corona“ alături de „Villa Herrmani“ (Sibiu) în dioceza transilvană

2010 va fi anul sărbătoririi primei atestări oficiale cunoscute a Cetății Corona. Și asta pentru că, prima mențiune documentară certă a Brașovului s-a făcut în anul 1235, deși în februarie 2005, mai multe agenții de presă anunțau că 23 februarie 1271 ar fi data de atestare a Brașovului. Istoricii confirmă că prima mențiune documentară certă a Brașovului s-a făcut în anul 1235. Anul 1271 este, într-adevăr, legat de un document care atestă numele de Brasu (Brașov), dar în niciun caz nu se poate vorbi de o dată precisă, cum ar fi 23 februarie, și nici că acest an indică prima atestare a Brașovului.

Primele cronici

Unele cronici din secolul XVII indică drept an de întemeiere a orașului Brașov anul 1203. Deși majoritatea cercetătorilor au respins o asemenea datare, există ipoteza potrivit căreia copierea eronată a unor texte a dus la modificarea numeralului latin. Astfel, în loc de anul MCCIII (1203), ar fi trebuit scris MCCXIII, (adică 1213). Un „X“ care a modificat 10 ani. Ipoteza menționării Brașovului la 1213 se bazează pe textul scrisorii episcopului Wilhelm al Transilvaniei trimisă în acel an către cavalerii teutoni care menționează locuitorii care plăteau dijmă Bisericii, identificați cu coloniștii germani. De unde s-ar deduce că este vorba de locuitorii Brașovului.

Prima atestare a Coronei

Prima mențiune documentară certă a Brașovului datează din 1235. Sursa o reprezintă Catalogus Ninivensis (foto) din 1236-1241, editat abia în 1949 de către Norbert Backmund. Textul catalogului cuprinde lista „mănăstirilor premonstratense“ din Transilvania și Ungaria. În 1235, abatele Fredericus din Hamborn a vizitat mănăstirile premonstratense din Transilvania consemnînd în catalog și „Diocesis cumaniae Corona“ alături de „Villa Herrmani“ (Sibiu) în dioceza transilvană. Practic, aceasta este prima atestare a orașului nostru, sub numele de Corona.

Mărturii ale vechii mănăstiri

Cercetătorii au descoperit la fundația Corpului C al Liceului Honterus urmele unui așezămînt religios din anii 1200. Așezămîntul purta numele de „Curtea Ecaterinei“ și era format dintr-o biserică și mănăstire de călugărițe sau o casă de beguine, adică femei laice, văduve, sau femei nemăritate întreținute de mănăstire. Patroana acestor beguine era Sfînta Ecaterina, de unde și numele așezămîntului. Primele beguine se știe că trăiau în Flandra, Renania sau Valonia, regiuni de unde veneau și coloniștii sași din Țara Bîrsei. Această mănăstire de călugărițe și casa de beguine se aflau sub tutela călugărilor premonstratensi, abia după aceea trecînd sub oblăduirea congregației benedictine de la Mănăstirea Cîrța din zona Sibiului, fondată în 1202.

Corona, așezarea coloniștilor germani

Mănăstirile premonstratense erau ridicate în centre urbane importante. De aceea a fost înființată în Brașov, cetate care cuprindea și Corona și era cel mai important centru urban din Țara Bîrsei, avînd caracterul unui „civitas“ încă de la prima menționare documentară. Pe lîngă așezările identificate înainte de venirea cavalerilor teutoni, adică Tîmpa, Blumăna, Șprenghi, Șchei sau Valea Cetății, Corona era ridicată în apropierea actualei Biserici Negre, ca o așezare a coloniștilor germani. Denumirea vine, se pare, din cuvîntul german „Kron“. Așezarea avea o basilică romanică a cărei absidă a fost descoperită mai tîrziu sub pavimentul Bisericii Negre. Pentru etimologia termenului de Corona au fost însă propuse mai multe variante. Una este legată de pîrîul „Kronen“ care curgea pe Valea Tîmpei. O altă variantă ia în considerare numele unei sfinte catolice, Corona.

La început, Brașovul a fost Barasu

Prima atestare a numelui Brașov apare într-un document din 1252. Este un act de donație prin care regele maghiar Bela al IV-lea acordă lui Vicențiu, fiul secuiului Akadaș moșia „Terra Zek“ aflată între Olt și Munții Baraolt. Printre hotarele moșiei este menționat „Saxonum de Barasu“, adică ținutul sașilor din Brașov. Semnificația numelui Barasu nu era însă aceea de orașul Brașov, ci aceea de ținut aflat sub jurisdicția orașului Brașov. Acest ținut se întindea pînă la Olt și cuprindea 13 comune libere la care se adăuga un civitas, adică orașul Brașov.

Atestarea din 1271 se referă mai mult la Țara Bîrsei

În secolele XIII-XIV, variantele de denumiri cu forma de Brașov se refereau mai mult la Țara Bîrsei decît la orașul propriu-zis. Dovadă, un document din 1271, prin care Ștefan al V-lea recompensează, pentru sprijinul dat împotriva tatălui său, regele Bela al IV-lea, pe Teel, fiul lui Ebl din Brasu. Un alt document din 1294, de la Andrei al III-lea, menționează prima dată un comite, pe Nicolae, fiul lui Simon de „Brassov“. Într-o bună parte din secolul al XIV-lea erau folosite mai des toponime care indicau ținutul sau comitatul Brasso sau Brassou.

Primii cetățeni ai Brașovului

Un document din 1336, emis de episcopul Chanadinus de Estergom, face distincție între Brașov ca și comitat și Corona ca oraș, conform textului „Michael Decanus de Brasso nec non plebanus de Corona“, se precizează în lucrarea „O istorie a Brașovului“, de Ion Dumitrașcu și Mariana Maximescu. În 1342, au fost menționați și primii cetățeni ai Brașovului „cives de Corona“. Abia din 1377, cînd orașul de la poalele Tîmpei devine centru administrativ și bisericesc al Țării Bîrsei, numele de Brașov se referă la orașul propriu-zis. Din acest moment, în documente Brașovul apare distinct ca „civitate Brassoviensi“. În 1399, se folosesc distinct și denumirile de Brașov și Corona. „...in oppido de Corona seu vulgariter Brascho nuncupato“, adic㠄... în orașul numit Corona sau, mai popular, Brascho“.

Brașovenii erau la început germani și români

În secolul al XIII-lea, existau așezări ale populației românești în Schei și Bartolomeu. Pe lîngă acestea s-au dezvoltat și coloniile de germani Corona, Dealul Șprenghi și Dealul Cetățuia. În 1235, anul atestării așezării Corona, existau în medie cam 30 de gospodării, cu cîte patru membri în medie, în fiecare din aceste așezări. Ceea ce presupune că populația de atunci a Brașovului era cam de 600 de locuitori. După invazia mongolilor din anul 1241 populația a scăzut, dar, la începutul secolului XIV, în Corona erau înregistrate 100 de gospodării. Sporul demografic este evidențiat și în celelalte suburbii ale Brașovului, și era datorat dezvoltării economice care a atras din Transilvania sași, secui, unguri. Chiar și greci și bulgari. La mijlocul secolului XV, Brașovul devenise unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei, cu o populație de peste 6.000 de locuitori.

Prima împărțire pe „cartiere“ a Brașovului

Prima reformă a administrației orașului Brașov a fost făcută de judele primar Johann Benkner, între anii 1547-1565. A fost o reorganizare teritorială, dar și una fiscală, privind înregistrarea veniturilor și cheltuielilor și inventarierea privilegiilor Brașovului.
Împărțirea teritorială pe „cartiere“ cuprindea patru zone. Prima era Cetatea, constituită pe bazele așezării Corona, înconjurată de ziduri, turnuri și bastioane, cu o populație compusă din proprietari de case, ateliere meșteșugărești sau prăvălii, considerați cetățeni cu drepturi politice depline, sași și unguri. A doua zonă, Scheii Brașovului, era suburbia de la vest de Cetate, cu populație majoritar românească, dar și cu locuitori unguri și sași. Brașovul vechi era suburbia de la nord de cetate, de pe Dealul Șprenghi și de la poalele Dealului Cetățuia. Aici predomina populația agrară. Cam la fel și Blumăna, suburbia de la est de Cetate.

Arhiva Brașovului este atestată documentar în anul 1476

• Arhiva brașoveană este una dintre cele mai vechi instituții din oraș, pentru prima dată fiind menționată documentar în anul 1476. De la 1878 a funcționat în Casa Sfatului, ca parte structurală proprie a administrației orașului, fiind mutată în anul 1923 în actualul sediu din fostul Bastion al Fierarilor. Din 1930 a funcționat sub denumirea de Arhiva Istorică a Municipiului Brașov, iar la 18 aprilie 1939 a fost înființată Direcțiunea Regională a Arhivelor Statului din Brașov, în subordinea Ministerului Învățămîntului. În anul 1951, Arhivele Statului au trecut în subordinea Ministerului de Interne. Din anul 1996, în baza Legii 16 (Legea Arhivelor Naționale), instituția poartă denumirea de Direcția Județeană Brașov a Arhivelor Naționale.

Cel mai vechi document din arhivele Brașovului

• Cel mai vechi document păstrat în arhivele Brașovului, datat 28 martie 1353, este un privilegiu de bază emis de regele Lodovic I al Ungariei, acordat la cererea comitelui Jacobus „filius Nicolai Sandur, vilicul orașului“, după distrugerea vechilor privilegii în urma năvălirilor tătarilor. Acesta se referă la impozite, obligații militare, probleme juridice, folosirea în comun a pădurilor, apelor, pescuitului. Conform Privilegiul de bază al orașului Brașov, activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Brașovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor, dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Primele „exporturi“ ale brașovenilor

• La 10 mai 1369, brașovenii au obținut privilegiul de a ține tîrg anual, la 1 noiembrie, după modelul celui de la Buda. Negustorii care veneau la tîrgul anual erau scutiți de toate taxele și vămile. Brașovenii au obținut dreptul de neguțători peste hotare din 1358, cînd au primit de la regele Ludovic I libertatea comerțului în Țara Românească. În 1368, au obținut libertatea comerțului în marele cnezat al Moscovei. Iar un an mai tîrziu, la Vidin în Bulgaria și după încă un an pînă la Marea Adriatică. Abia în 1374 au avut dreptul să facă negoț în Ungaria. Iar la Viena, în 1395.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Actualitate

Efecte grave ale taxei pe lăcomie


Băncile au scris Parlamentului să respingă OUG 114




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    Cetate Râșnov a câștigat amicalul cu Știința Miroslava / Mariean și Strătilă, marcatori


    Azi 13:18
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK - Viitorul 0-0. Viera a fost aproape să-i rupă genunchiul lui Ianis Hagi!


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Program dat peste cap! Amicalul dintre AFC Hărman și ACS SR Brașov a fost anulat!


    22.02.2019
  • ➤ Local


    Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov suspendă activitatea în semn de protest


    22.02.2019
  • ➤ Local


    Blocaj pe DN 13


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    S-au tras la sorți optimile de finală Europa League /Doar doi români au mai rămas în competiție


    22.02.2019
  • ➤ National


    Alianța „2020 USR PLUS“ și-a lansat la Brașov campania pentru europarlamentare


    22.02.2019
  • ➤ National


    Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș își suspendă activitatea pentru trei zile


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Cetate Olimpic Râșnov a realizat al șaselea transfer al iernii


    22.02.2019
  • ➤ National


    Parchetul Judecătoriei Constanța și-a suspendat activitatea. Mesaj către ministrul Justiției: Așa ceva nu se mai poate!


    22.02.2019
  • ➤ National


    Magistrații din Cluj suspendă activitățile judiciare


    22.02.2019
  • ➤ National


    Klaus Iohannis sesizează CCR în legătură cu Legea bugetului pe 2019


    22.02.2019
  • ➤ National


    Două cutremure în 3 ore, în Vrancea și Buzău


    22.02.2019
  • ➤ Prima pagina


    Apel fără precedent al Forumului Judecătorilor către magistrații de la toate instanțele și parchetele


    22.02.2019
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    SOMAȚIE


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Vacanță cu gust


    Cele mai bune destinații din lume pentru iubitorii de ceai


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Made in România


    Genți handmade unicat, cusute la o mașină veche de 100 de ani


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Efecte terapeutice neașteptate


    Amestecul-magic: miere, scorțișoară și nuci


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Cel mai bătrân elefant ținut în captivitate a murit la 88 de ani


    22.02.2019
  • ➤ Life


    În pericol de dispariție


    Pangolinii giganți, cele mai traficate animale din întreaga lume


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Povești adevărate


    De pe coperta Vogue a ajuns cerșetoare


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Valentine’s Day-ul uitat al românilor


    Legende și datini de Dragobete


    22.02.2019
  • ➤ Life


    O actriță celebră a fost condamnată la 5 ani de închisoare


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Din culise


    Replica din „Titanic” pe care Leonardo DiCaprio nu a vrut să o spună


    22.02.2019
  • ➤ Prima pagina


    Veniți în stradă să ne apărăm de dictatură!


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    Numărul locurilor de parcare din Livadă pentru autocare, redus la jumătate


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    Ministerul Sănătății vrea să multiplice modelul spitalului regional de la Brașov


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    De la glorie la paragină


    Fostul cinematograf Astra a intrat în șantier


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    CJ va reabilita podurile și podețele de pe traseele drumurilor modernizate pe fonduri europene


    22.02.2019
  • ➤ Actualitate


    Sărbătoare veselă


    Duminică strigăm „Dragobetele sărută fetele!”


    22.02.2019
  • ➤ Actualitate


    Ansamblu de locuințe, cu blocuri de 10 etaje, pe fosta platformă de la Prefa


    22.02.2019
  • ➤ National


    Aparatul lui Dragnea blochează toare anchetele


    DNA a deschis dosar penal privind cheltuirea subvențiilor primite de PSD


    22.02.2019
  • ➤ National


    Alianța 2020 USR PLUS anunță că se alătură protestului de duminic㠄Nu lăsăm țara pe mâna hoților!“


    22.02.2019
  • ➤ National


    Comisia Europeană reacționează la plângerea penală făcută de Adina Florea lui Frans Timmermans


    22.02.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Decor de 10 milioane de euro


    Mădălina Ghenea, ședință foto pe iahtul socrului


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Pavel Bartoș: „Principala mea calitate e soția mea”


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Gwyneth Paltrow a dat în judecată un bărbat care o acuză de vătămare corporală


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Pisica Choupette a „mulțumit“ fanilor pe Instagram pentru mesajele de condoleanțe


    22.02.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Cărturari brașoveni în lupta națională


    Alexandru Ciurcu - de la „apostolatul gazetăresc" la amărăciunea unui exil odios (III)


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Dylan Flores a fost prezentat oficial la Sepsi


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Marilena Neagu a semnat prelungirea contractului cu Corona


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    LNHF


    Corona joacă în week-end, în deplasare, cu CSM Galați


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    CSM Satu Mare a făcut instrucție cu Olimpia


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Final de drum pentru Halep la Dubai


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Derby local la Hărman


    Ultimele teste ale iernii


    22.02.2019
  • ➤ National


    Avocatul Toni Neacșu: Nici nu vă dați seama cât fierbe sistemul judiciar / Guvernul și Coaliția de guvernare vor ieși în genunchi


    21.02.2019
  • ➤ Sport


    Tenis. WTA, Dubai


    Simona Halep s-a oprit în sferturi. Românca, învinsă în trei seturi de Belinda Bencic


    21.02.2019
  • ➤ Sport


    Oficial. Marilena Neagu a semnat un nou contract cu Corona Brașov


    21.02.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    CJ trimite „Cornul și laptele“ în cîrca primăriilor

    Articolul următor


    Începe „Săptămîna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor“

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 28.175 milisecunde, încărcat în milisecunde