Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Actualitate
Publicitate

Istoria Cetății


Certificatul de naștere al Brașovului

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Ana Pitiș, 14.01.2010
• În 1235, abatele Fredericus din Hamborn a vizitat mănăstirile premonstratense din Transilvania consemnînd în Catalogus Ninivensis și „Diocesis cumaniae Corona“ alături de „Villa Herrmani“ (Sibiu) în dioceza transilvană

2010 va fi anul sărbătoririi primei atestări oficiale cunoscute a Cetății Corona. Și asta pentru că, prima mențiune documentară certă a Brașovului s-a făcut în anul 1235, deși în februarie 2005, mai multe agenții de presă anunțau că 23 februarie 1271 ar fi data de atestare a Brașovului. Istoricii confirmă că prima mențiune documentară certă a Brașovului s-a făcut în anul 1235. Anul 1271 este, într-adevăr, legat de un document care atestă numele de Brasu (Brașov), dar în niciun caz nu se poate vorbi de o dată precisă, cum ar fi 23 februarie, și nici că acest an indică prima atestare a Brașovului.

Primele cronici

Unele cronici din secolul XVII indică drept an de întemeiere a orașului Brașov anul 1203. Deși majoritatea cercetătorilor au respins o asemenea datare, există ipoteza potrivit căreia copierea eronată a unor texte a dus la modificarea numeralului latin. Astfel, în loc de anul MCCIII (1203), ar fi trebuit scris MCCXIII, (adică 1213). Un „X“ care a modificat 10 ani. Ipoteza menționării Brașovului la 1213 se bazează pe textul scrisorii episcopului Wilhelm al Transilvaniei trimisă în acel an către cavalerii teutoni care menționează locuitorii care plăteau dijmă Bisericii, identificați cu coloniștii germani. De unde s-ar deduce că este vorba de locuitorii Brașovului.

Prima atestare a Coronei

Prima mențiune documentară certă a Brașovului datează din 1235. Sursa o reprezintă Catalogus Ninivensis (foto) din 1236-1241, editat abia în 1949 de către Norbert Backmund. Textul catalogului cuprinde lista „mănăstirilor premonstratense“ din Transilvania și Ungaria. În 1235, abatele Fredericus din Hamborn a vizitat mănăstirile premonstratense din Transilvania consemnînd în catalog și „Diocesis cumaniae Corona“ alături de „Villa Herrmani“ (Sibiu) în dioceza transilvană. Practic, aceasta este prima atestare a orașului nostru, sub numele de Corona.

Mărturii ale vechii mănăstiri

Cercetătorii au descoperit la fundația Corpului C al Liceului Honterus urmele unui așezămînt religios din anii 1200. Așezămîntul purta numele de „Curtea Ecaterinei“ și era format dintr-o biserică și mănăstire de călugărițe sau o casă de beguine, adică femei laice, văduve, sau femei nemăritate întreținute de mănăstire. Patroana acestor beguine era Sfînta Ecaterina, de unde și numele așezămîntului. Primele beguine se știe că trăiau în Flandra, Renania sau Valonia, regiuni de unde veneau și coloniștii sași din Țara Bîrsei. Această mănăstire de călugărițe și casa de beguine se aflau sub tutela călugărilor premonstratensi, abia după aceea trecînd sub oblăduirea congregației benedictine de la Mănăstirea Cîrța din zona Sibiului, fondată în 1202.

Corona, așezarea coloniștilor germani

Mănăstirile premonstratense erau ridicate în centre urbane importante. De aceea a fost înființată în Brașov, cetate care cuprindea și Corona și era cel mai important centru urban din Țara Bîrsei, avînd caracterul unui „civitas“ încă de la prima menționare documentară. Pe lîngă așezările identificate înainte de venirea cavalerilor teutoni, adică Tîmpa, Blumăna, Șprenghi, Șchei sau Valea Cetății, Corona era ridicată în apropierea actualei Biserici Negre, ca o așezare a coloniștilor germani. Denumirea vine, se pare, din cuvîntul german „Kron“. Așezarea avea o basilică romanică a cărei absidă a fost descoperită mai tîrziu sub pavimentul Bisericii Negre. Pentru etimologia termenului de Corona au fost însă propuse mai multe variante. Una este legată de pîrîul „Kronen“ care curgea pe Valea Tîmpei. O altă variantă ia în considerare numele unei sfinte catolice, Corona.

La început, Brașovul a fost Barasu

Prima atestare a numelui Brașov apare într-un document din 1252. Este un act de donație prin care regele maghiar Bela al IV-lea acordă lui Vicențiu, fiul secuiului Akadaș moșia „Terra Zek“ aflată între Olt și Munții Baraolt. Printre hotarele moșiei este menționat „Saxonum de Barasu“, adică ținutul sașilor din Brașov. Semnificația numelui Barasu nu era însă aceea de orașul Brașov, ci aceea de ținut aflat sub jurisdicția orașului Brașov. Acest ținut se întindea pînă la Olt și cuprindea 13 comune libere la care se adăuga un civitas, adică orașul Brașov.

Atestarea din 1271 se referă mai mult la Țara Bîrsei

În secolele XIII-XIV, variantele de denumiri cu forma de Brașov se refereau mai mult la Țara Bîrsei decît la orașul propriu-zis. Dovadă, un document din 1271, prin care Ștefan al V-lea recompensează, pentru sprijinul dat împotriva tatălui său, regele Bela al IV-lea, pe Teel, fiul lui Ebl din Brasu. Un alt document din 1294, de la Andrei al III-lea, menționează prima dată un comite, pe Nicolae, fiul lui Simon de „Brassov“. Într-o bună parte din secolul al XIV-lea erau folosite mai des toponime care indicau ținutul sau comitatul Brasso sau Brassou.

Primii cetățeni ai Brașovului

Un document din 1336, emis de episcopul Chanadinus de Estergom, face distincție între Brașov ca și comitat și Corona ca oraș, conform textului „Michael Decanus de Brasso nec non plebanus de Corona“, se precizează în lucrarea „O istorie a Brașovului“, de Ion Dumitrașcu și Mariana Maximescu. În 1342, au fost menționați și primii cetățeni ai Brașovului „cives de Corona“. Abia din 1377, cînd orașul de la poalele Tîmpei devine centru administrativ și bisericesc al Țării Bîrsei, numele de Brașov se referă la orașul propriu-zis. Din acest moment, în documente Brașovul apare distinct ca „civitate Brassoviensi“. În 1399, se folosesc distinct și denumirile de Brașov și Corona. „...in oppido de Corona seu vulgariter Brascho nuncupato“, adic㠄... în orașul numit Corona sau, mai popular, Brascho“.

Brașovenii erau la început germani și români

În secolul al XIII-lea, existau așezări ale populației românești în Schei și Bartolomeu. Pe lîngă acestea s-au dezvoltat și coloniile de germani Corona, Dealul Șprenghi și Dealul Cetățuia. În 1235, anul atestării așezării Corona, existau în medie cam 30 de gospodării, cu cîte patru membri în medie, în fiecare din aceste așezări. Ceea ce presupune că populația de atunci a Brașovului era cam de 600 de locuitori. După invazia mongolilor din anul 1241 populația a scăzut, dar, la începutul secolului XIV, în Corona erau înregistrate 100 de gospodării. Sporul demografic este evidențiat și în celelalte suburbii ale Brașovului, și era datorat dezvoltării economice care a atras din Transilvania sași, secui, unguri. Chiar și greci și bulgari. La mijlocul secolului XV, Brașovul devenise unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei, cu o populație de peste 6.000 de locuitori.

Prima împărțire pe „cartiere“ a Brașovului

Prima reformă a administrației orașului Brașov a fost făcută de judele primar Johann Benkner, între anii 1547-1565. A fost o reorganizare teritorială, dar și una fiscală, privind înregistrarea veniturilor și cheltuielilor și inventarierea privilegiilor Brașovului.
Împărțirea teritorială pe „cartiere“ cuprindea patru zone. Prima era Cetatea, constituită pe bazele așezării Corona, înconjurată de ziduri, turnuri și bastioane, cu o populație compusă din proprietari de case, ateliere meșteșugărești sau prăvălii, considerați cetățeni cu drepturi politice depline, sași și unguri. A doua zonă, Scheii Brașovului, era suburbia de la vest de Cetate, cu populație majoritar românească, dar și cu locuitori unguri și sași. Brașovul vechi era suburbia de la nord de cetate, de pe Dealul Șprenghi și de la poalele Dealului Cetățuia. Aici predomina populația agrară. Cam la fel și Blumăna, suburbia de la est de Cetate.

Arhiva Brașovului este atestată documentar în anul 1476

• Arhiva brașoveană este una dintre cele mai vechi instituții din oraș, pentru prima dată fiind menționată documentar în anul 1476. De la 1878 a funcționat în Casa Sfatului, ca parte structurală proprie a administrației orașului, fiind mutată în anul 1923 în actualul sediu din fostul Bastion al Fierarilor. Din 1930 a funcționat sub denumirea de Arhiva Istorică a Municipiului Brașov, iar la 18 aprilie 1939 a fost înființată Direcțiunea Regională a Arhivelor Statului din Brașov, în subordinea Ministerului Învățămîntului. În anul 1951, Arhivele Statului au trecut în subordinea Ministerului de Interne. Din anul 1996, în baza Legii 16 (Legea Arhivelor Naționale), instituția poartă denumirea de Direcția Județeană Brașov a Arhivelor Naționale.

Cel mai vechi document din arhivele Brașovului

• Cel mai vechi document păstrat în arhivele Brașovului, datat 28 martie 1353, este un privilegiu de bază emis de regele Lodovic I al Ungariei, acordat la cererea comitelui Jacobus „filius Nicolai Sandur, vilicul orașului“, după distrugerea vechilor privilegii în urma năvălirilor tătarilor. Acesta se referă la impozite, obligații militare, probleme juridice, folosirea în comun a pădurilor, apelor, pescuitului. Conform Privilegiul de bază al orașului Brașov, activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Brașovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor, dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Primele „exporturi“ ale brașovenilor

• La 10 mai 1369, brașovenii au obținut privilegiul de a ține tîrg anual, la 1 noiembrie, după modelul celui de la Buda. Negustorii care veneau la tîrgul anual erau scutiți de toate taxele și vămile. Brașovenii au obținut dreptul de neguțători peste hotare din 1358, cînd au primit de la regele Ludovic I libertatea comerțului în Țara Românească. În 1368, au obținut libertatea comerțului în marele cnezat al Moscovei. Iar un an mai tîrziu, la Vidin în Bulgaria și după încă un an pînă la Marea Adriatică. Abia în 1374 au avut dreptul să facă negoț în Ungaria. Iar la Viena, în 1395.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Actualitate

Împreună, proprietari și autoritatea locală


Prima casă cu fațada reabilitată în parteneriat

O nouă etapă de dezvoltare a învățământului profesional


19 companii susțin Campusul Tehnic Brașov

Puse la dispoziția brașovenilor


Șapte terenuri de sport din Brașov sunt refăcute




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Brașovenii sunt invitați din nou la ,,Recitalul de la ora 5”


    Azi 13:11
  • ➤ Cititori


    Ce vinuri românești să bei în funcție de sezon?


    Azi 12:52
  • ➤ Prima pagina


    Amenzi de 4.000 lei pentru lipsa parcărilor pentru biciclete


    Azi 09:30
  • ➤ Eveniment


    Un oraș în derivă


    Prefectul anunță că va cere dizolvarea Consiliului Local Predeal


    Azi 09:26
  • ➤ Eveniment


    Regulamentul locatarilor de la bloc trebuie adoptat până la sfârșitul lunii


    Azi 09:21
  • ➤ Eveniment


    Trei zile cu restricții de circulație pe strada Castanilor


    Azi 09:20
  • ➤ Eveniment


    Foc la două locuințe din Brașov


    Azi 09:18
  • ➤ Eveniment


    Încălzirea pentru locale


    USR evaluează doi candidați pentru Primăria Brașov


    Azi 09:13
  • ➤ Eveniment


    Vorbe la guvern despre finanțarea Aeroportului Brașov


    Azi 09:10
  • ➤ Eveniment


    Spitalul Regional Brașov ar putea fi finanțat după rețeta poloneză


    Azi 09:07
  • ➤ Actualitate


    Un junior a câștigat turneul de tenis al Brașovului


    Azi 09:01
  • ➤ Local


    Accident cu un mort pe podul de la Dârste, în Brașov


    Azi 08:49
  • ➤ National


    Țara arde, baba nu


    Dăncilă lasă Guvernul în plină criză și pleacă la New York pentru „poze“ de campanie


    Azi 08:54
  • ➤ National


    22 de candidați la Cotroceni


    Azi 08:52
  • ➤ National


    „E nevoie de o reformă constituțională profundă“


    Azi 08:46
  • ➤ Life


    Pusă pe treabă


    Viviana Sposub nu crede că e prea sexy pentru „Vorbește Lumea”


    Azi 08:42
  • ➤ Life


    S-au căsătorit pe cel mai înalt vârf din România


    Azi 08:40
  • ➤ Life


    Nicoleta Luciu a împlinit 39 de ani


    Azi 08:37
  • ➤ Life


    Cine e bărbatul de care a divorțat Irina Rimes


    Azi 08:35
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Plânsul face minuni


    Azi 08:25
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:21
  • ➤ Sport


    A murit Iuliu Ienei, fostul mare fotbalist al Brașovului


    Azi 08:19
  • ➤ Sport


    Olimpia CSU Brașov și-a definitivat lotul


    Azi 08:16
  • ➤ Sport


    Victorie la pas


    Corona Brașov, la galop și în fața CSM Slatina


    Azi 08:13
  • ➤ Sport


    Liga 4 Brașov. Olimpic Zărnești, în cădere liberă


    Azi 08:10
  • ➤ Sport


    Cetate Râșnov, victorie lejeră cu Baloteștiul


    Azi 08:08
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, doar un egal cu Vedița Colonești


    Dubla lui Romeo Surdu n-a fost de ajuns


    Azi 08:04
  • ➤ Local


    O masă de aer polar va traversa România săptămâna viitoare


    15.09.2019
  • ➤ Life


    Banii, singurul adevăr pentru "Ticăloasele" (VIDEO)


    15.09.2019
  • ➤ Sport


    Doliu în sportul românesc! A murit Iuliu Ienei, o legendă a fotbalului brașovean


    15.09.2019
  • ➤ Sport


    Corona Brașov s-a distrat cu CSM Slatina /Ion Crăciun: „Un joc bun“


    15.09.2019
  • ➤ National


    Liberalii nu cred în voturile ALDE și ProRomania la moțiunea de cenzură


    15.09.2019
  • ➤ Local


    O casă din Scheiul Brașovului a luat foc


    15.09.2019
  • ➤ Local


    Un autobuz cu pasageri a luat foc la Teliu, lângă Brașov


    15.09.2019
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, egal nebun cu Vedița Colonești/ Cetate Râșnov, victorie cu Baloteștiul


    14.09.2019
  • ➤ Sport


    Liga 4 Brașov. Surpriză la Zărnești/Precizia Săcele, scorul etapei


    14.09.2019
  • ➤ Local


    Corul din Cambridge, în concertul de Crăciun de la Biserica Neagră din Brașov


    14.09.2019
  • ➤ Local


    Spitalul Regional Brașov ar putea fi finanțat după rețeta poloneză


    14.09.2019
  • ➤ National


    Dăncilă lasă Guvernul în plină criză și pleacă la New York pentru fotografii de campanie


    14.09.2019
  • ➤ Local


    2 membri USR, în cursa internă pentru candidatura la Primăria Brașov și 4 pentru președinția Consiliului Județean


    13.09.2019
  • ➤ Local


    ISU Brașov va avea un elicopter ușor, făcut de Airbus Brașov


    13.09.2019
  • ➤ Life


    NASA confirmă


    Cinci situri antice care ar putea fi portaluri către alte lumi


    13.09.2019
  • ➤ Life


    Ieftină și bună


    10 întrebuințări ale cremei de gălbenele


    13.09.2019
  • ➤ Life


    Moștenire din strămoși


    Plăcinta mocanilor din Săcele


    13.09.2019
  • ➤ Life


    Girafele primesc protecție internațională sporită


    13.09.2019
  • ➤ Life


    Divorț


    Trista poveste de dragoste a țestoaselor Bibi și Poldi


    13.09.2019
  • ➤ Life


    Dezvăluiri


    Lisei-Marie Presley c㠄i-a fost team㓠să aibă copii cu Michael Jackson


    13.09.2019
  • ➤ Life


    Era talentată și frumoasă


    I s-a propus să joace la Hollywood, dar a refuzat


    13.09.2019
  • ➤ Life


    Adevărul nespus din viața vedetei


    Celebra Elizabeth Taylor a fost un copil abuzat


    13.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Centre culturale în fostele cinematografe Astra și Popular


    13.09.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    CJ trimite „Cornul și laptele“ în cîrca primăriilor

    Articolul următor


    Începe „Săptămîna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor“

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 20.966 milisecunde, încărcat în milisecunde