Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Actualitate
Publicitate

Pușcăria morții

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL » Mihaela COJOCARIU, 12.06.2006
* În anii ’59, în pușcăria de exterminare, comuniștii înghesuiseră peste 11.000 de oameni l După ce s-a umplut cimitirul, gardienii aruncau noaptea trupurile fără viață în gropile din care ziua țiganii scoteau pămînt pentru cărămizi

„După prima poartă există o curticică cu aspect de culoar mai îngust, unde ne așteptau pe două rînduri gardienii. Fiecare avea cîte un picior de scaun în mină, o bîtă, o potcoavă, o clanță de ușă sau orice altceva cu care să poată lovi. Noi treceam prin acest culoar. Ajungeam la Gherla. Și acum mai avem senzația că auzim zăvoarele porților care se închideau și se deschideau din cînd în cînd, anunțînd că alte și alte loturi de deținuți intră în această închisoare. Unii n-aveau de unde să știe că aveau să intre și să nu mai iasă niciodată de acolo. Am avut senzația că mă întorc la opera de căpătîi a lui Dante Alighieri, care și-a imaginat frontispiciul Infernului, cu celebra frază «lăsați o orice speranță, voi, care intrați»“, povestește Octav Bjoza, actualul președinte interimar al Asociației Foștilor Deținuți Politic din Brașov. Amintirile se leagă în autocarul care îi duce pe foștii deținuți politic la Cluj, la inaugurarea Monumentului Rezistenței Anticomuniste. În drum, se vor opri și la Gherla. Temuta închisoare de exterminare a comuniștilor. De data aceasta, Octav Bjoza și camarazii lor vor trece de poarta pușcăriei pe lumină, ca oameni liber. Ca martori la o poveste care nu trebuie uitată. Și care trebuie spusă și altora mai tineri. Călătoria brașovenilor a început sîmbătă la ora 4 dimineața. Foști deținuți politic sau familiile celor care nu au mai apucat această zi, cîțiva profesori și elevi de liceu și doi ziariști am plecat spre principala închisoare „de execuție“ a fostului lagăr comunist: actualul penitenciar de maximă siguranță Gherla. În care, se mai păstrează însă, așa cum era acum peste 40 de ani, sinistrul beci al morții, zarca Gherlei.

Închisoarea-hotel

Închisoarea de maximă siguranță, după cum scrie pe tăblia de la intrare, aduce acum mai degrabă a hotel sau a obiectiv turistic, în care gardienii joacă pentru noi rolul unor ghizi amabili. Trecem prin curtea lungă după un traseu bine stabilit, în care gardienii nu fac decît să ne îndrume. Unul dintre deținuți, la o fereastră, ne strigă cîteva cuvinte de neînțeles. „Uite, acolo, la etajul unu, a treia fereastră! Acolo era celula mea! Dar totul este mult schimbat“, spune Bjoza. Intrăm în celularul primului pavilion, costrucție ridicată pe la 1859 de Maria Tereza. „Ăsta parcă-i hotel de lux, în comparație cu ce-am suportat noi“, spun cîțiva dintre foștii deținuți politic, privind celulele de azi ale penitenciarului. Urmează o glumă pe care ei, cei care au cunoscut aproape toate închisorile și lagăre de exterminare comuniste, o fac de cîte ori văd aceste închisori. „Parcă ar fi cameră de cămin studențesc. Cîte stele aveți?“, îl întreabă zîmbind unul dintre foștii deținuți pe gardianul care nu a prins „vremea aia“. N-a prea gustat nici gluma foștilor deținuți politic. Ne uităm prin vizeta uneia dintre celule. Locul hîrdăului de fecale, vestita tinetă, a fost luat în zilele noastre de vase obișnuite de toaletă. Deținuții de azi au toaletă și chiuvetă în celulă, iar pe paturi, saltele relaxa.

Carcera morții

Foștii deținuți nu se simt în largul lor între zidurile fostei pușcării. Caius Muțiu, liderul mișcărilor studențești din Timișoara, cu încheieturile mîinilor și a picioarelor malformate din cauza torturilor și a reumatismului, pășește încet alături de soția lui. Își amintește ca ieri chinurile prin care a trecut. „Celulele erau mai mici, și nu exista tavan, pînă la ultimul etaj. Doar niște schele cu scări, pe care urcam noi și gardienii, și plase de sîrmă, ca nu cumva să încerce vreunul dintre noi să se sinucidă“, spune bătrînul supraviețuitor al ororilor de atunci. Pe mijloc, la parter, erau carcerele. Un soi de sicrie „căptușite“ cu sîrmă ghimpată, cu pereții de 40 de centimetri. Doar cîțiva centimetri despărțeau corpul deținutului legat cu lanțuri la mîini și la picioare, care trebuia să stea acolo în poziție de „drepți“. Inevitabil, cînd obosea, atingea colții sîrmei ghipate care îi sfîșiau carnea. „35 de zile am stat la carceră. În tot timpul ăsta, m-au scos o singură dată, să-mi fac nevoile. Am făcut viermi pe ceafă și pe umeri de atîta mizerie“, își aduce aminte Iancu „Gură mare“, cum îi spun foștii camarazi de celulă. Are peste 80 de ani și a făcut peste 10 ani de temniță comunistă. Cele 10 carcere erau puse exact în mijlocul coridorului, între celule și geamurile mai tot timpul deschise. „Geamuri erau deschise la fiecare capăt al coridorului, iar în iarna lui ’52 a fost un ger de -25 pînă la -35 de grade. Intenția lor era să ne termine cît mai repede. Eram complet anchilozați și nu puteam face nici o mișcare. Cînd gardienii deschideau ușa cădeam ca un bloc de gheață pe mozaicul de acolo“, povestește Octavian Cîrje, un alt supraviețuitor al închisorilor comuniste.

Arestat pentru „un pahar de vin cu băieții“

Octavian Cîrje a împlinit 77 ani. 13 ani o lună și o zi i-a petrecut în închisoare. Prima dată a fost arestat în 1948, cu grupul elevilor de la Grupul Școlar Industrial «Regele Mihai» din Brașov. Atunci a stat doar un an, însă a fost din nou arestat în 1951, pentru că a citit manifeste anticomuniste, „la un pahar de vin, cu băieții“. A fost torturat la Sibiu, „într-un beci straniu, o cameră fără pic de lumină, cu o scîndură ce servea de pat și unde era un canal deschis din care noaptea ieșeau șobolani“. Era anchetat numai noaptea. „Eu degeaba spuneam că n-am fost la nici o organizație, ci a fost doar o întîlnire școlărească la un pahar de vin. E adevărat însă ca acolo s-a citit acest manifest“, povestește Cîrje. După calvarul închisorii de la Gherla, a fost trimis la Aiud, unde a stat șase ani, iar apoi în lagăr la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Nu era nevoie de prea multe motive ca să ajungi să putrezești în pușcărie, pe vremea aceea.

Morți îngropați în lutul Cărămidăriei

„Eu am fost închis în acest penitenciar în anul cu cea mai mare densitate și mortalitate din istoria pușcăriei. În vara lui 1959, în fiecare noapte mureau doi, trei și chiar opt oameni“, își amintește Octav Bjoza. Recordul a fost de nouă oameni într-o singură noapte. Trupurile fără viață erau încărcate la miezul nopții, în camioane, și duse la cimitir. „Cimitirul este imediat în apropierea penitenciarului, spre Nord, pe drumul Dejului, între drumul național și zidul închisorii. În partea de nord a cimitirului era zona așa-zisă a săracilor“, spune Bjoza. Inițial, acolo au fost înmormîntați deținuții politic. Dar acel loc, puțin încăpător față de cîți mureau atunci, s-a umplut imediat. „Iar morții noștri, nemaiavînd loc acolo, erau duși la vreo 3 km, în «Dealul Cărămidăriei», un loc de unde țiganii scoteau argilă pentru cărămizi. În gropile de unde se scotea argila, în miez de noapte, erau aruncate cadavrele alor noștri, pur și simplu aruncate în pielea goală în aceste gropi. Un fel de gropi comune“. Fără cruce, fără lumînare, fără rugăciune. Fără nimic. Acum, în cimitir a fost ridicat un monument închinat memoriei celor uciși în anii comunismului, la Gherla.

Nu aveau nici aer

Capacitatea actuală a închisorii este de aproximativ 1.700 de locuri, din care doar 1.500 sînt ocupate. 28 dintre deținuți sînt minori, iar 46 sînt femei. Deținuții stau cam cîte patru în cameră, cu excepția celor trei „viețași“, care sînt izolați. Bjoza și amintește cum era atunci cînd a ajuns el la Gherla. A făcut chiar el o socoteală a deținuților, pentru că voia să știe cîți oameni pătimesc alături de el. Într-una din zile, l-a întrebat pe un deținut de drept comun care trecea prin fața geamului său și ajuta la bucătărie, cîte porții de pîine a tăiat. „Și mi-a răspuns «Hă-hă, vreo12.000». Atunci am refuzat să cred. Dar acum cîteva luni, întîlnindu-l pe doctorul Augustin Maior, din Tîrgu Mureș, care era doctor deținut pe celularul din Gherla, mi-a confirmat că în ’59, cifra deținuților de la Gherla depășise 11.000 de suflete“, spune Bjoza. Toți foștii deținuți ai acelor ani spun că între pereții unei celule de opt paturi erau uneori închesuiți și cîte 100 de oameni. „Dormeam înșirați și unii peste alții. Cînd se întorcea unul, trebuia să ne întoarcem toți. Cel mai rău era de cei care stăteau pe paturile se sus, că acolo nu mai ajungea aerul“, povestește unul dintre supraviețuitori.

O pîine la 24 de oameni

Deținuții politic primeau doar atîta hrană cît să nu moară repede. „Mi-aduc aminte că la un moment dat dintr-o pîine de 2 kg trebuia să mîncăm dimineața mai bine de 24 de deținuți politic. Atunci ne-a fost mai greu“, spune Bjoza. Pentru a putea supraviețui, o regulă a închisorilor comuniste, stabilită de deținuți politic, era ca în fiecare zi un altul dintre ei să împartă pîinea. „Pîinea era tăiată pe un prosop întins, ca să nu se piardă nici o fărămitură. Înotdeauna, cel care le împărțea, trebuia să-și ia porția ultimul. De aceea, era interesul lui să facă porțiile cît mai egale“, explică Bjoza. Mîncarea nu avea nici o consistență. „Uneori, nu de puține ori, era sub 800 de calorii pe zi, ceea ce însemna extrem de puțin. De obicei, găseam în mîncare mațe de vită, copite, urechi de vită, am găsit pînă și trifoi“, își amintește el cum arată zeama lungă pe care o primeau. Primăvara, cînd se împuțeau murăturile, iar gospodarii le aruncau, administrația închisorii le băga la noi în cazan și le fierbea. Asta primeau deținuții o bună vreme, ciorbă de murături.

„La Neagra“

„Dar zarca, zarca ne lasă s-o vedem?“, întreabă o voce în timpul vizitei. După cîteva minute, Octav Bjoza anunță că avem aprobarea. Conducerea închisorii a hotărît să taie cu dalta sudura chepengului, sigilat astfel în urma unui control de la Uniunea Europeană. Spre locul coșmarului din trecut, trecem acum pe lîngă terenul de sport impecabil amenajat, la baza pavilionului 3. Chepengul de metal al fostului beci ne așteaptă ridicat. Se văd doar niștre scări care duc în beznă. Primim o lanternă și, pe rînd, coborîm scările. Înăuntru, noroiul stă umed, la vreo cîțiva centimetri grosime. Ne încurcăm în niște pînze de păianjen și ne izbește mirosul greu, muced, de beci neaerisit și igrasios. Celulele au o mică ferestruică, undeva sus, sus de tot. Abia cît să se strecoare o geană de lumină. „La neagra, așa-i spunea atunci“, ne lămurește Octavian Cîrje. Care a refuzat să fie informator și a stat „la neagra“ din cauza asta o lună de zile. Arăta și atunci la fel cum am văzut-o noi: întunecoasă, băltind ca o mocirlă. Celule fără paturi. „Acolo stăteai singur, la izolare. În general, eram aduși aici cei care nu ne făceam norma sau cei care îi supărau pe gardieni. Uneori erai trimis fără nici un motiv, doar pentru că te credeau periculos. Ne dădeau mîncare la trei zile o dată“, povestește omul. În schimb, primeau o porție zilnică de bătaie. Zarca e singura parte a închisorii care se mai păstrează, oarecum, ca în anii regimului comunist. Același om care se arăta nerăbdător să vadă zarca iese clătinînd amar din cap. „Inuman, domnule. E inuman ce a fost aici“, murmură el.

Închisoare de execuție a lagărului comunist

• Gherla a fost principala închisoare de execuție a lagărului comunist. Primul pavilion datează din vremea Mariei Tereza, fiind finalizat în 1859, la 9 ani de la moartea împărătesei. Închisoarea a devenit cunoscută în vremea primilor ani ai comunismului mai ales pentru execuțiile care aveau loc chiar în incinta acesteia, într-o încăpere boltită, aflată în subsolul clădirii de lîngă poartă. Zidurile închisorii, de 4 pînă la 7 metri, făceau orice zgomot de neauzit înafară. Acum, în această cameră se află un monument, în amintirea celor care au fost uciși.

„Ani și ani de zile, prin munca noastră neplătită decît cu viețile, tinerețile și sănătatea noastră, s-a scos minereu din măruntaiele pămîntului, ani și ani de zile s-a tăiat stuf din Delta Dunării, ani și ani de zile s-au făcut diguri de pămînt și canale. Tinerii trec azi și văd, și li se spune despre realizarea faraonică a lui Nicolae Ceaușescu, Canalul Dunăre-Marea Neagră. Fals grosolan, că mai bine de 50% a fost făcut cu roaba, de deținuții politic. Mii de morți au ajuns acolo, și nimeni nu mai știe nici măcar pe unde le sînt osemintele. O mare parte am scăpat. Și dacă am scăpat, nu numai că trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru asta. Trebui să o considerăm ca obligație, de a vorbi celor tineri de astăzi, despre ce s-a întîmplat celor ca noi în urmă cu 50 de ani, ca astfel de lucruri să nu se mai întîmple niciodată. Pentru că nerușinații sînt și astăzi la conducerea țării. Bestiile, în zilele noastre, pot să povestească la modul cel mai convingător ce este democrația autentică. În nerușinarea lor, se duc la biserici, fac cruci și mătănii. În nerușinarea lor, au devenit ctitori de biserici. Bestiile de atunci sînt profesori de democrație“.
Octav Bjoza, președintele interimar AFDPR Brașov

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Actualitate

Împreună, proprietari și autoritatea locală


Prima casă cu fațada reabilitată în parteneriat

O nouă etapă de dezvoltare a învățământului profesional


19 companii susțin Campusul Tehnic Brașov

Puse la dispoziția brașovenilor


Șapte terenuri de sport din Brașov sunt refăcute




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ National


    Proiectul WC- ului de 1 milion de lei a fost retras de pe ordinea de zi a CL Brașov


    Azi 11:25
  • ➤ National


    A fost găsit leacul care oprește răceala


    Azi 10:43
  • ➤ Prima pagina


    Coplată: 15 lei de la părinți, 70 de lei de la buget


    Elevii nu vor mai avea 100% gratuitate pe liniile RATBV


    Azi 09:23
  • ➤ Eveniment


    De azi se pot depune dosarele pentru ajutoarele de încălzire


    Azi 09:21
  • ➤ Eveniment


    De la 1 octombrie se scumpește apa și canalizarea


    Azi 09:18
  • ➤ Eveniment


    În 27 octombrie trecem la ora de iarnă


    Azi 09:10
  • ➤ Eveniment


    Luptător și la 81 de ani


    Octav Bjoza a fost reales președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România


    Azi 09:07
  • ➤ Eveniment


    Firmele care transportă angajații în jurul Brașovului nu se înghesuie să intre în legalitate


    Azi 09:03
  • ➤ Eveniment


    Peste 3,5 milioane de lei de la buget pentru închiderea șantierului de la Colegiul de Informatică


    Azi 09:01
  • ➤ Actualitate


    Pentru al doilea an


    CJ finanțează nerambursabil proiecte de asistență socială


    Azi 08:56
  • ➤ National


    La Consiliul UE


    Candidatura lui Kovesi pentru Parchetul European va fi votată joi dimineață


    Azi 08:50
  • ➤ National


    O nouă înfrângere: numirea Adinei Florea la Șefia Secției Speciale de anchetare a magistraților a fost amânată pentru a cincea oară


    Azi 08:48
  • ➤ National


    Eugen Teodorovici a întors-o cu pușcăria


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    S-a dezlănțuit


    Dana Budeanu îi face marțafoi pe bărbații fără șosete


    Azi 08:37
  • ➤ Life


    Un milionar român are cel mai tare Ferrari


    Azi 08:32
  • ➤ Life


    Lidia Buble crede că nu mai are mult de trăit


    Azi 08:30
  • ➤ Life


    Alexandra Stan a închis sezonul estival tot topless


    Azi 08:27
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Politețea, obligatorie într-o scrisoare


    Azi 08:22
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:20
  • ➤ Sport


    FRF îi acordă credit selecționerului Cosmin Contra


    Azi 08:17
  • ➤ Sport


    PSG, fără Mbappe și Neymar în derbiul cu Real Madrid


    Azi 08:15
  • ➤ Sport


    Liga I


    Hagi e mulțumit


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    Cristina Neagu revine la Națională în meciul cu Ucraina de la Brașov


    Azi 08:09
  • ➤ Sport


    Cadoul pe care îl așteaptă de la fani


    Horia Popa, despre trecut, prezent și viitor la ACS SR Brașov


    Azi 08:05
  • ➤ Local


    Accident cu 3 victime și o Ambulanță lovită, între Rupea și Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Brașoveanul Octav Bjoza a fost reales Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Elevii nu vor mai avea gratuitate 100% pe transportul RATBV, însă vor beneficia de reducere pe tot timpul anului și indiferent de absențe


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Proiectele a 4 ONG-uri de servicii sociale vor fi finanțate de Consiliul Județean Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Școala informală de IT reunește comunitatea pasionaților de tehnologie la Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    De mâine, la Brașov, se pot depune cereri pentru ajutorul de încălzire a locuinței


    17.09.2019
  • ➤ National


    Candidatura lui Kovesi pentru Parchetul European va fi votată joi dimineață de Consiliul UE


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Teodorovici renunță la proiectul privind închisoarea pentru datornici


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Ziua de Curățenie Națională și la Brașov


    17.09.2019
  • ➤ Local


    Compania Apa Brașov scumpește apa, canalizarea și epurarea în toate localitățile deservite


    17.09.2019
  • ➤ Local


    COMUNICAT DE PRESĂ


    Managementul bazinului hidrografic Tărlung amonte de acumularea Săcele din perspectiva schimbărilor climatice


    17.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Deputatul minorității germane: Nu am semnat niciun pact cu Dăncilă și refuz să discut cu ea până când nu-și cere scuze public minorității germane pentru calomniile debitate de diverși reprezentanți PSD


    17.09.2019
  • ➤ Prima pagina


    Așa poftește PSD


    Cine nu-și plătește impozitul merge la pușcărie


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Afară-i vopsit gardul


    Record de amenzi la Festivalul Cultural Maghiar din Piața Sfatului


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    A încercat să-și șantajeze șeful milionar


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Au deranjat


    Doi procurori din Brașov au ajuns în vizorul Inspecției Judiciare, după ce au criticat modificările din Justiție


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Două drumuri județene care vor susține turismul din Țara Făgărașului intră în reabilitare


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți va avea loc pe 18 octombrie


    17.09.2019
  • ➤ Eveniment


    Modernizarea WC-ului din Piața Sfatului va costa peste 1 milion de lei


    17.09.2019
  • ➤ Actualitate


    După 20 de ani


    Brașovul va găzdui prima ediție a Cupei României la înot


    17.09.2019
  • ➤ Actualitate


    Liniile 34B și 19 vor circula pe trasee deviate din cauza lucrărilor la calea ferată


    17.09.2019
  • ➤ National


    Ce mai face Opoziția


    USR solicită urgentarea depunerii moțiunii de cenzură


    17.09.2019
  • ➤ National


    PSD vrea să securizeze pensiile speciale și salariile uriașe ale privilegiaților


    17.09.2019
  • ➤ Economic


    Președintele ASF: Decontarea directă pentru asigurarea RCA ar putea avea caracter obligatoriu


    17.09.2019
  • ➤ Doctor


    Sănătatea ochilor


    Nouă probleme oculare care îți pot afecta vederea


    17.09.2019
  • ➤ Doctor


    Dieta fără cereale are și riscuri, și beneficii


    17.09.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Trabi Trip pleacă la drum

    Articolul următor


    Cetatea Sufletului din Schei

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 26.530 milisecunde, încărcat în milisecunde