Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Actualitate
Publicitate

Pușcăria morții

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL » Mihaela COJOCARIU, 12.06.2006
* În anii ’59, în pușcăria de exterminare, comuniștii înghesuiseră peste 11.000 de oameni l După ce s-a umplut cimitirul, gardienii aruncau noaptea trupurile fără viață în gropile din care ziua țiganii scoteau pămînt pentru cărămizi

„După prima poartă există o curticică cu aspect de culoar mai îngust, unde ne așteptau pe două rînduri gardienii. Fiecare avea cîte un picior de scaun în mină, o bîtă, o potcoavă, o clanță de ușă sau orice altceva cu care să poată lovi. Noi treceam prin acest culoar. Ajungeam la Gherla. Și acum mai avem senzația că auzim zăvoarele porților care se închideau și se deschideau din cînd în cînd, anunțînd că alte și alte loturi de deținuți intră în această închisoare. Unii n-aveau de unde să știe că aveau să intre și să nu mai iasă niciodată de acolo. Am avut senzația că mă întorc la opera de căpătîi a lui Dante Alighieri, care și-a imaginat frontispiciul Infernului, cu celebra frază «lăsați o orice speranță, voi, care intrați»“, povestește Octav Bjoza, actualul președinte interimar al Asociației Foștilor Deținuți Politic din Brașov. Amintirile se leagă în autocarul care îi duce pe foștii deținuți politic la Cluj, la inaugurarea Monumentului Rezistenței Anticomuniste. În drum, se vor opri și la Gherla. Temuta închisoare de exterminare a comuniștilor. De data aceasta, Octav Bjoza și camarazii lor vor trece de poarta pușcăriei pe lumină, ca oameni liber. Ca martori la o poveste care nu trebuie uitată. Și care trebuie spusă și altora mai tineri. Călătoria brașovenilor a început sîmbătă la ora 4 dimineața. Foști deținuți politic sau familiile celor care nu au mai apucat această zi, cîțiva profesori și elevi de liceu și doi ziariști am plecat spre principala închisoare „de execuție“ a fostului lagăr comunist: actualul penitenciar de maximă siguranță Gherla. În care, se mai păstrează însă, așa cum era acum peste 40 de ani, sinistrul beci al morții, zarca Gherlei.

Închisoarea-hotel

Închisoarea de maximă siguranță, după cum scrie pe tăblia de la intrare, aduce acum mai degrabă a hotel sau a obiectiv turistic, în care gardienii joacă pentru noi rolul unor ghizi amabili. Trecem prin curtea lungă după un traseu bine stabilit, în care gardienii nu fac decît să ne îndrume. Unul dintre deținuți, la o fereastră, ne strigă cîteva cuvinte de neînțeles. „Uite, acolo, la etajul unu, a treia fereastră! Acolo era celula mea! Dar totul este mult schimbat“, spune Bjoza. Intrăm în celularul primului pavilion, costrucție ridicată pe la 1859 de Maria Tereza. „Ăsta parcă-i hotel de lux, în comparație cu ce-am suportat noi“, spun cîțiva dintre foștii deținuți politic, privind celulele de azi ale penitenciarului. Urmează o glumă pe care ei, cei care au cunoscut aproape toate închisorile și lagăre de exterminare comuniste, o fac de cîte ori văd aceste închisori. „Parcă ar fi cameră de cămin studențesc. Cîte stele aveți?“, îl întreabă zîmbind unul dintre foștii deținuți pe gardianul care nu a prins „vremea aia“. N-a prea gustat nici gluma foștilor deținuți politic. Ne uităm prin vizeta uneia dintre celule. Locul hîrdăului de fecale, vestita tinetă, a fost luat în zilele noastre de vase obișnuite de toaletă. Deținuții de azi au toaletă și chiuvetă în celulă, iar pe paturi, saltele relaxa.

Carcera morții

Foștii deținuți nu se simt în largul lor între zidurile fostei pușcării. Caius Muțiu, liderul mișcărilor studențești din Timișoara, cu încheieturile mîinilor și a picioarelor malformate din cauza torturilor și a reumatismului, pășește încet alături de soția lui. Își amintește ca ieri chinurile prin care a trecut. „Celulele erau mai mici, și nu exista tavan, pînă la ultimul etaj. Doar niște schele cu scări, pe care urcam noi și gardienii, și plase de sîrmă, ca nu cumva să încerce vreunul dintre noi să se sinucidă“, spune bătrînul supraviețuitor al ororilor de atunci. Pe mijloc, la parter, erau carcerele. Un soi de sicrie „căptușite“ cu sîrmă ghimpată, cu pereții de 40 de centimetri. Doar cîțiva centimetri despărțeau corpul deținutului legat cu lanțuri la mîini și la picioare, care trebuia să stea acolo în poziție de „drepți“. Inevitabil, cînd obosea, atingea colții sîrmei ghipate care îi sfîșiau carnea. „35 de zile am stat la carceră. În tot timpul ăsta, m-au scos o singură dată, să-mi fac nevoile. Am făcut viermi pe ceafă și pe umeri de atîta mizerie“, își aduce aminte Iancu „Gură mare“, cum îi spun foștii camarazi de celulă. Are peste 80 de ani și a făcut peste 10 ani de temniță comunistă. Cele 10 carcere erau puse exact în mijlocul coridorului, între celule și geamurile mai tot timpul deschise. „Geamuri erau deschise la fiecare capăt al coridorului, iar în iarna lui ’52 a fost un ger de -25 pînă la -35 de grade. Intenția lor era să ne termine cît mai repede. Eram complet anchilozați și nu puteam face nici o mișcare. Cînd gardienii deschideau ușa cădeam ca un bloc de gheață pe mozaicul de acolo“, povestește Octavian Cîrje, un alt supraviețuitor al închisorilor comuniste.

Arestat pentru „un pahar de vin cu băieții“

Octavian Cîrje a împlinit 77 ani. 13 ani o lună și o zi i-a petrecut în închisoare. Prima dată a fost arestat în 1948, cu grupul elevilor de la Grupul Școlar Industrial «Regele Mihai» din Brașov. Atunci a stat doar un an, însă a fost din nou arestat în 1951, pentru că a citit manifeste anticomuniste, „la un pahar de vin, cu băieții“. A fost torturat la Sibiu, „într-un beci straniu, o cameră fără pic de lumină, cu o scîndură ce servea de pat și unde era un canal deschis din care noaptea ieșeau șobolani“. Era anchetat numai noaptea. „Eu degeaba spuneam că n-am fost la nici o organizație, ci a fost doar o întîlnire școlărească la un pahar de vin. E adevărat însă ca acolo s-a citit acest manifest“, povestește Cîrje. După calvarul închisorii de la Gherla, a fost trimis la Aiud, unde a stat șase ani, iar apoi în lagăr la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Nu era nevoie de prea multe motive ca să ajungi să putrezești în pușcărie, pe vremea aceea.

Morți îngropați în lutul Cărămidăriei

„Eu am fost închis în acest penitenciar în anul cu cea mai mare densitate și mortalitate din istoria pușcăriei. În vara lui 1959, în fiecare noapte mureau doi, trei și chiar opt oameni“, își amintește Octav Bjoza. Recordul a fost de nouă oameni într-o singură noapte. Trupurile fără viață erau încărcate la miezul nopții, în camioane, și duse la cimitir. „Cimitirul este imediat în apropierea penitenciarului, spre Nord, pe drumul Dejului, între drumul național și zidul închisorii. În partea de nord a cimitirului era zona așa-zisă a săracilor“, spune Bjoza. Inițial, acolo au fost înmormîntați deținuții politic. Dar acel loc, puțin încăpător față de cîți mureau atunci, s-a umplut imediat. „Iar morții noștri, nemaiavînd loc acolo, erau duși la vreo 3 km, în «Dealul Cărămidăriei», un loc de unde țiganii scoteau argilă pentru cărămizi. În gropile de unde se scotea argila, în miez de noapte, erau aruncate cadavrele alor noștri, pur și simplu aruncate în pielea goală în aceste gropi. Un fel de gropi comune“. Fără cruce, fără lumînare, fără rugăciune. Fără nimic. Acum, în cimitir a fost ridicat un monument închinat memoriei celor uciși în anii comunismului, la Gherla.

Nu aveau nici aer

Capacitatea actuală a închisorii este de aproximativ 1.700 de locuri, din care doar 1.500 sînt ocupate. 28 dintre deținuți sînt minori, iar 46 sînt femei. Deținuții stau cam cîte patru în cameră, cu excepția celor trei „viețași“, care sînt izolați. Bjoza și amintește cum era atunci cînd a ajuns el la Gherla. A făcut chiar el o socoteală a deținuților, pentru că voia să știe cîți oameni pătimesc alături de el. Într-una din zile, l-a întrebat pe un deținut de drept comun care trecea prin fața geamului său și ajuta la bucătărie, cîte porții de pîine a tăiat. „Și mi-a răspuns «Hă-hă, vreo12.000». Atunci am refuzat să cred. Dar acum cîteva luni, întîlnindu-l pe doctorul Augustin Maior, din Tîrgu Mureș, care era doctor deținut pe celularul din Gherla, mi-a confirmat că în ’59, cifra deținuților de la Gherla depășise 11.000 de suflete“, spune Bjoza. Toți foștii deținuți ai acelor ani spun că între pereții unei celule de opt paturi erau uneori închesuiți și cîte 100 de oameni. „Dormeam înșirați și unii peste alții. Cînd se întorcea unul, trebuia să ne întoarcem toți. Cel mai rău era de cei care stăteau pe paturile se sus, că acolo nu mai ajungea aerul“, povestește unul dintre supraviețuitori.

O pîine la 24 de oameni

Deținuții politic primeau doar atîta hrană cît să nu moară repede. „Mi-aduc aminte că la un moment dat dintr-o pîine de 2 kg trebuia să mîncăm dimineața mai bine de 24 de deținuți politic. Atunci ne-a fost mai greu“, spune Bjoza. Pentru a putea supraviețui, o regulă a închisorilor comuniste, stabilită de deținuți politic, era ca în fiecare zi un altul dintre ei să împartă pîinea. „Pîinea era tăiată pe un prosop întins, ca să nu se piardă nici o fărămitură. Înotdeauna, cel care le împărțea, trebuia să-și ia porția ultimul. De aceea, era interesul lui să facă porțiile cît mai egale“, explică Bjoza. Mîncarea nu avea nici o consistență. „Uneori, nu de puține ori, era sub 800 de calorii pe zi, ceea ce însemna extrem de puțin. De obicei, găseam în mîncare mațe de vită, copite, urechi de vită, am găsit pînă și trifoi“, își amintește el cum arată zeama lungă pe care o primeau. Primăvara, cînd se împuțeau murăturile, iar gospodarii le aruncau, administrația închisorii le băga la noi în cazan și le fierbea. Asta primeau deținuții o bună vreme, ciorbă de murături.

„La Neagra“

„Dar zarca, zarca ne lasă s-o vedem?“, întreabă o voce în timpul vizitei. După cîteva minute, Octav Bjoza anunță că avem aprobarea. Conducerea închisorii a hotărît să taie cu dalta sudura chepengului, sigilat astfel în urma unui control de la Uniunea Europeană. Spre locul coșmarului din trecut, trecem acum pe lîngă terenul de sport impecabil amenajat, la baza pavilionului 3. Chepengul de metal al fostului beci ne așteaptă ridicat. Se văd doar niștre scări care duc în beznă. Primim o lanternă și, pe rînd, coborîm scările. Înăuntru, noroiul stă umed, la vreo cîțiva centimetri grosime. Ne încurcăm în niște pînze de păianjen și ne izbește mirosul greu, muced, de beci neaerisit și igrasios. Celulele au o mică ferestruică, undeva sus, sus de tot. Abia cît să se strecoare o geană de lumină. „La neagra, așa-i spunea atunci“, ne lămurește Octavian Cîrje. Care a refuzat să fie informator și a stat „la neagra“ din cauza asta o lună de zile. Arăta și atunci la fel cum am văzut-o noi: întunecoasă, băltind ca o mocirlă. Celule fără paturi. „Acolo stăteai singur, la izolare. În general, eram aduși aici cei care nu ne făceam norma sau cei care îi supărau pe gardieni. Uneori erai trimis fără nici un motiv, doar pentru că te credeau periculos. Ne dădeau mîncare la trei zile o dată“, povestește omul. În schimb, primeau o porție zilnică de bătaie. Zarca e singura parte a închisorii care se mai păstrează, oarecum, ca în anii regimului comunist. Același om care se arăta nerăbdător să vadă zarca iese clătinînd amar din cap. „Inuman, domnule. E inuman ce a fost aici“, murmură el.

Închisoare de execuție a lagărului comunist

• Gherla a fost principala închisoare de execuție a lagărului comunist. Primul pavilion datează din vremea Mariei Tereza, fiind finalizat în 1859, la 9 ani de la moartea împărătesei. Închisoarea a devenit cunoscută în vremea primilor ani ai comunismului mai ales pentru execuțiile care aveau loc chiar în incinta acesteia, într-o încăpere boltită, aflată în subsolul clădirii de lîngă poartă. Zidurile închisorii, de 4 pînă la 7 metri, făceau orice zgomot de neauzit înafară. Acum, în această cameră se află un monument, în amintirea celor care au fost uciși.

„Ani și ani de zile, prin munca noastră neplătită decît cu viețile, tinerețile și sănătatea noastră, s-a scos minereu din măruntaiele pămîntului, ani și ani de zile s-a tăiat stuf din Delta Dunării, ani și ani de zile s-au făcut diguri de pămînt și canale. Tinerii trec azi și văd, și li se spune despre realizarea faraonică a lui Nicolae Ceaușescu, Canalul Dunăre-Marea Neagră. Fals grosolan, că mai bine de 50% a fost făcut cu roaba, de deținuții politic. Mii de morți au ajuns acolo, și nimeni nu mai știe nici măcar pe unde le sînt osemintele. O mare parte am scăpat. Și dacă am scăpat, nu numai că trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru asta. Trebui să o considerăm ca obligație, de a vorbi celor tineri de astăzi, despre ce s-a întîmplat celor ca noi în urmă cu 50 de ani, ca astfel de lucruri să nu se mai întîmple niciodată. Pentru că nerușinații sînt și astăzi la conducerea țării. Bestiile, în zilele noastre, pot să povestească la modul cel mai convingător ce este democrația autentică. În nerușinarea lor, se duc la biserici, fac cruci și mătănii. În nerușinarea lor, au devenit ctitori de biserici. Bestiile de atunci sînt profesori de democrație“.
Octav Bjoza, președintele interimar AFDPR Brașov

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Actualitate

A ajuns la cea de a XV-a ediție


Invitație la Carnavalul cu clătite de la Prejmer




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    CN de schi alpin. Diana Rențea și Szoke Hunor, campioni naționali la slalom uriaș


    Azi 17:09
  • ➤ Local


    Casa regală a României și cea imperială rusă în La Belle Epoque-expoziție în premieră la Brașov


    Azi 16:24
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Spune NU violenței domestice!


    Azi 14:52
  • ➤ Sport


    FOTO I ACS SR Brașov, esec la limită în amicalul cu Sepsi OSK / Golul lui Ronaldo a făcut diferența


    Azi 13:48
  • ➤ Prima pagină


    Cum se păzește România de coronavirus


    Azi 09:46
  • ➤ Eveniment


    Sub rafale


    Vântul puternic a făcut ravagii în județul Brașov


    Azi 09:33
  • ➤ Eveniment


    Măsurăm


    Mini-stații meteo pe stâlpii de iluminat din oraș


    Azi 09:27
  • ➤ Eveniment


    Primele autobuze electrice și troleibuze noi sosesc în luna aprilie


    Azi 09:24
  • ➤ Eveniment


    3 școli din județe, închise din cauza vântului puternic și alte 11, parțial afectate de gripă


    Azi 09:22
  • ➤ Artă & Cultură & Media


    A cincea ediție Alpin Film Festival


    Șapte zile dedicate filmului și culturii montane la Brașov, Bușteni și Predeal


    Azi 09:14
  • ➤ National


    La noi, ca la nimeni


    CCR face jocuri mai presus de Constituție


    Azi 09:10
  • ➤ Doctor


    7 alimente pe care Regina Elisabeta le mănâncă zilnic


    Azi 09:05
  • ➤ Doctor


    Cum să-ți crești flexibilitatea corpului indiferent de vârstă


    Azi 09:04
  • ➤ Doctor


    10 afecțiuni care pot cauza dureri în piept


    Azi 09:01
  • ➤ Doctor


    Cuișoarele, leacul din bucătărie


    Azi 08:59
  • ➤ Doctor


    Ashwagandha reduce stresul, anxietatea și infertilitatea la bărbați


    Azi 08:55
  • ➤ Doctor


    Leurda, frunza de leac a primăverii


    Azi 08:52
  • ➤ Doctor


    Ceaiul de urzici oprește căderea părului


    Azi 08:51
  • ➤ Doctor


    Leac rapid pentru migrene


    Azi 08:50
  • ➤ Doctor


    4 reguli simple pentru păstrarea sănătății în timpul epidemiei de coronavirus


    Azi 08:48
  • ➤ Life


    Senzație la Milano


    Cizmele Adelinei Pestrițu costă 10.324 de euro


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    Românca posesoare a celui mai sexy fund mare, interzisă de Instagram


    Azi 08:37
  • ➤ Life


    Cel mai mare diamant din România, scos la vânzare


    Azi 08:34
  • ➤ Cititori


    E bine de știut


    Mirodenii cu funcții terapeutice


    Azi 08:31
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:30
  • ➤ Sport


    „Extratereștrii“ Barcelonei au fost testați pe aeroportul din Napoli


    Azi 08:27
  • ➤ Sport


    Un tânăr fotbalist de la CSM Oradea a semnat cu AS Roma


    Azi 08:25
  • ➤ Sport


    „Doamne ferește!“


    Psiholog la FCSB?


    Azi 08:15
  • ➤ Sport


    Seria a 3-a din Liga a 3-a, doar cu 15 echipe!


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, amical tare cu Sepsi OSK


    Azi 08:10
  • ➤ Sport


    Ghinion teribil pentru puștiul lui ACS SR Brașov


    Azi 08:06
  • ➤ Sport


    Liga2. UTA, echipa antrenată de Laszlo Balint, demonstrație de forță la Miercurea Ciuc


    24.02.2020
  • ➤ National


    Iohannis, întrebat ce șanse mai sunt pentru anticipate: Tocmai au scăzut


    24.02.2020
  • ➤ National


    CCR dă dreptate PSD. Iohannis trebuie să desemneze alt premier


    24.02.2020
  • ➤ International


    Coronavirusul în Italia: A fost raportat al cincilea deces. 10 orașe din nord sunt în carantină


    24.02.2020
  • ➤ Local


    O familie venită din Italia, izolată preventiv la Întorsura Buzăului, la 43 de km de Brașov


    24.02.2020
  • ➤ Local


    FOTO. Izolația unui bloc de pe str. 13 Decembrie a fost luată de vânt. Arbori doborâți de vânt, pe străzile din Brașov.


    24.02.2020
  • ➤ Prima pagină


    Ministrul Mediului zice că respirăm aer bun


    24.02.2020
  • ➤ Eveniment


    A ieșit din politică pe ușa din dos. Așa cum a intrat


    Kadas nu mai este membru PNL


    24.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Cod roșu de vânt la Brașov


    24.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Kit anti-urși pentru brașovenii de la munte


    24.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Șantierul în zona Onix va afecta și locurile de parcare


    24.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Liderul PNL, Adrian Veștea, îl dă în judecată pe liderul PSD, Marius Dunca


    24.02.2020
  • ➤ Eveniment


    Limitatoare de viteză în alte două zone intens circulate din Brașov


    24.02.2020
  • ➤ Actualitate


    A cincea ediție


    S-a aprobat Ghidul de finanțare pentru proiectele culturale


    24.02.2020
  • ➤ International


    Virusul lovește în inima economiei italiene


    Coronavirusul cuprinde Italia: 3 morți și sute de infectați


    24.02.2020
  • ➤ National


    Anticipatele par să fie blocate


    24.02.2020
  • ➤ Life


    „Contesa Digitală”, la spital


    Ana Morodan și-a amputat singură un deget


    24.02.2020
  • ➤ Life


    Adelina Pestrițu, amenințată de coronavirus


    24.02.2020
  • ➤ Life


    Divorțează Andreea Bălan?


    24.02.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Trabi Trip pleacă la drum

    Articolul următor


    Cetatea Sufletului din Schei

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 23.687 milisecunde, încărcat în milisecunde