Ieri a început Postul Paștelui sau al Patruzecimii. Creștinii ortodocși se abțin de la carne și lactate, metodă cu efecte benefice demonstrate atît pentru curățirea trupului, cît și a sufletului. Pentru purificarea noastră, dar și pentru un aport sporit de sănătate, e bine să ținem aceste zile de post. Trufandalele n-au apărut încă, așa că toată lumea se întreabă ce va mînca? Ei bine, cartofii și fasolea de care spunem că ne-am săturat nu sînt niște alimente oarecare. Rolul lor curativ nu poate fi contestat de nimeni și, în plus, o cură cu aceste legume ajută și la pierderea în greutate. Sănătatea noastră depinde de ceea ce mîncăm și de modul cum gîndim în post.
Mai întîi, detoxifiere
Putem începe postul cu un regim de detoxifiere. Dacă avem probleme cu constipația, trebuie să rezolvăm această problemă, pentru eliminarea eficientă a reziduurilor depuse în colon. Deblocarea lui se poate face cu următoarea rețetă: 5 lingurițe tărîțe (cît mai proaspete), 1 linguriță miere,1 lingură ulei de măsline virgin. Se pun la înmuiat într-o cană cu apă plată de la ora 17 pînă la ora 22. Se bea conținutul seara, la ora 22. Ultima masă este în jurul orei 19. Pe parcursul zilei se consumă obligatoriu 2 litri de apă, ceaiuri din plante (crușin, coada-calului, urzică). Dacă mîncăm multe crudități, vom produce enzime suficiente pentru ca toate procesele metabolice să funcționeze fără probleme. Și, mai ales, ajută la slăbit și la menținerea greutății normale.
Deci, primul sfat: multe legume și fructe. Nu uitați de cerealele integrale. Curele bazate pe acest cereale sînt preferate mai ale de către persoanele care vor să slăbească. Ovăzul poate fi numit alimentul dietetic numărul unu, ca efect detoxifiant. Sub formă de făină, crupe și fulgi, ovăzul sporește imunitatea și ajută la vindecarea unor afecțiuni majore ca diabetul, cancerul și hipertensiunea, bolile de plămîni.
Cum mîncăm?
În timpul postului, trebuie să adoptăm niște reguli de alimentație eficiente. Cînd mîncăm, trebuie să ne concentrăm asupra calității și cantității alimentelor. Mestecați încet, astfel foamea va reveni mai greu. Mestecatul în viteză este prieten bun cu celulita. Mîncați cu plăcere, gîndindu-vă că mîncarea simplă e foarte gustoasă și, mai ales, sănătoasă. Mîncați puțin și des. Nu beți lichide la masă, înlocuiți pîinea albă cu graham sau pîine neagră. Nu mîncați fructele ca desert, ci înaintea mesei, pe stomacul gol se digeră mai bine. Renunțați definitiv la băuturile acidulate și la alcool, cel puțin pe perioada postului. Atunci cînd simțiți că vă este foame, luați cîteva înghițituri (o jumătate de pahar) de apă fierbinte, în care stoarceți un sfert de lămîie. Aproape instantaneu, senzația de foame va dispărea. Motivul: sucurile gastrice sînt inactivate. Este un leac indicat și celor care suferă de gastrită hiperacidă sau care au predispoziție spre ulcer. În plus, e un aport excelent de vitamina C.
Cartoful copt, fiert sau aburit
Dintre legumele pe care le avem acum la îndemînă, cele mai hrănitoare sînt cartofii și fasolea. Cartoful e baza în alimentație. E sănătos, gustos și, contrar părerii generale, nu îngrașă. Pe deasupra, nici nu costă mult. Cartoful, așa-zisul aliment al săracului, este și un campion al sănătății, fiind recomandat în medicina naturistă pentru numeroasele lui virtuți curative. Această legumă aparent banală, dacă este fiartă pe abur sau coaptă la cuptor, dezintoxică organismul, datorită conținutului său bogat în potasiu. Contribuie la eliminarea acidului uric, cartoful fiind indicat în reumatism și artroză. Slab hipnotic și calmant, e foarte bun pentru persoanele nervoase, cu crampe, insomnii, tuse pe bază nervoasă. Este recomandat și diabeticilor, copt în cenușă, în așa fel încît să nu i se piardă nici savoarea, nici calitățile nutritive. Cartoful reduce glicozuria, determină o ameliorare a stării generale și, la bolnavii cu complicații chirurgicale, o revitalizare a țesuturilor, prin favorizarea proceselor de cicatrizare. Cartoful conține provitamina A, vitamina K (antihemoragică și antianemică), sulf (combate excesul de seboree și fier). Constituie una din principalele surse de vitamina C a francezilor, care consumă circa 120 kg de cartofi pe an, de persoană.
Pansați ulcerele cu suc de cartofi!
Cartoful înlesnește funcțiile intestinale, combate ulcerul, este cicatrizant. Dacă nu e preparat cu grăsime, cartoful nu îngrașă. Este chiar recomandat obezilor, hepaticilor. Administrate diabeticilor, zilnic, cîte 1 kg-1,5 kg de cartofi, s-a constatat atenuarea glicozuriei, poliuriei, polidipsiei. Chiar dacă este voluminos, cartoful are 80% apă. Un cartof de dimensiuni medii cîntărește în jur de 150 de grame și furnizează organismului doar 100-110 kilocalorii, cît un pahar de suc de portocale. Are potasiu din plin, de trei ori mai mult decît o portocală și chiar și mai mult decît o banană. Cartofii fierți nu trebuie păstrați mai mult de 24 ore. Nu consumați porțiunile verzi ale cartofului. Sînt toxice! Sucul de cartofi nu are egal în tratarea acidității gastrice și a ulcerelor gastrice. Calmează și cicatrizează mucoasele digestive. Este antispastic, diuretic, emolient. Într-un pahar de vin, se pun două degete de suc și restul apă caldă. Se bea dimineața, pe stomacul gol. Se poate amesteca și cu supă sau ciorbă. Extractul crud e indicat și în artrite, hepatită și litiază biliară, constipație, hemoroizi, scorbut. Sucul de cartofi din soiurile rozalii conține hidrați de carbon, protide, lipide, săruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Amidonul de cartof este antiinflamator în bolile gastro intestinale, în intoxicații.
Leacuri din cartofi cruzi
Pentru arsuri, degerături, crăpături ale pielii, ulcerații, edeme ale pleoapelor : se rad cartofi cruzi și se aplică pe locul respectiv, în amestec cu o linguriță de miere sau ulei de măsline, lăsînd să acționeze cel puțin două ore. Pecinginea trece și ea cu cartof crud. Făina de cartofi este un bun calmant în caz de flegmoane, arsuri, ulcer varicos, erupții cutanate și crăpături ale pielii. Pe negi, se pune cartof crud ras, o dată dimineața, și o dată după-amiaza. Transpirația abundentă a picioarelor se tratează cu făină de cartofi pudrată pe piele, după spălarea picioarelor. În cazul durerilor de cap persistente, se va bea suc cald de cartofi (cîte 1/4 pahar, de 3 ori pe zi, înainte de masă). Contra paraziților intestinali: se va mînca seara, timp de 3 zile, exclusiv o salată de cartofi amestecați cu 60 g de ulei de nucă. În cazul durerilor în gît, se pun cartofi cruzi rași și dați prin alcool încălzit. Pentru cei care suferă de inimă, e bun cartoful copt. Pentru a scăpa de ulcer, mîncați zilnic două-trei felii de cartof crud sau beți cîte 100 ml de suc de cartof simplu sau amestecat cu miere de albine, cu o jumătate de oră înainte de fiecare masă. În sciatică și dureri reumatice:100 g de cartofi se fierb într-o jumătate de litru de apă. Pasta se întinde pe o cîrpă și se aplică pe locul dureros.
Fasolea, un energizant hrănitor
Fasolea este un substituent foarte bun al cărnii în dietele vegetariene, pentru că această legumă conține o cantitate mare de proteine. Dar e bogată și în fibre, cu rol în menținerea unui tranzit intestinal normal, este hrănitoare și are un conținut caloric redus. Fasolea boabe este un aliment ieftin și sănătos. Jumătate de cană de fasole boabe gătită aduce 120 calorii și o mulțime de carbohidrați complecși care sînt degradați lent în organism. Furnizează energie, controlînd secreția de insulină (au indice glicemic scăzut) și previne depunerile de grăsimi. O cană de fasole gătită aduce 16 g de proteine în alimentație, nevoia zilnică a unui adult fiind în general de 50-60 g. Fasolea însă nu conține toți aminoacizii esențiali, de aceea trebuie combinată cu alte leguminoase sau cereale, în special, orez. Fasolea este o sursă bună de vitamine B, inclusiv acid folic și minerale: fier, potasiu, seleniu, magneziu și ceva calciu. Ajută la prevenirea constipației. Amidonul din fasole este cunoscut pentru efectele sale de prevenire a cancerului de colon și de sîn. De asemenea, fasolea nu conține colesterol, dimpotrivă, ajută la reducerea colesterolului rău.
Beneficiile fasolei uscate
Boabele de fasole întăresc sistemul imunitar și scad riscul de diabet de tip II. Fasolea este o sursă de fier, fiind recomandată mai ales în această perioadă, cînd, după o iarnă grea, sîntem mai slăbiți și apatici. De asemenea, e un aliment ideal pentru femeile însărcinate, persoanele aflate în convalescență și pentru copii în creștere. Pentru o asimilare mai bună, se recomandă consumarea fasolei împreună cu legume bogate în vitamina C. Fasolea albă conține calciu și magneziu, minerale care ajută la întărirea dinților și a oaselor. Astăzi fasolea este una dintre sursele de bază de albumine vegetale din lume. Are multe vitamine din grupa B, îndeosebi B6, răspunzătoare de imunitatea organismului, sănătatea pielii și buna funcționare a sistemului nervos. 100 g de fasole albă conțin 102 kcal, în timp ce aceeași cantitate de fasole roșie aduc un aport caloric de numai 93 kcal. Trebuie să fierbem boabele cu tot cu pielițe, acestea conțin fermenți benefici.
Terapie cu boabe albe și roșii
Fasolea roșie este o sursă bogată de amidon. Organizația Internațională a Sănătății (WHO) recomandă consumarea a 20-40 g de amidon zilnic, iar în 100 g de fasole roșie uscată se găsesc 25 g din această substanță benefică. Amidonul dă senzația de saturare, protejează împotriva cancerului și ajută la eliminarea toxinelor. Glucidele conținute de fasolea cu boabe roșii fac parte din categoria zaharurilor bune, care nu influențează negativ valorile glicemiei. Fasolea roșie conține fibre de cea mai bună calitate. Două lingurițe de boabe oferă de patru ori mai multe fibre decît o felie de pîine integrală. Dacă ne temem de probleme digestive și balonări, există un leac vechi pe care-l știe orice gospodină: fasolea se înmoaie o zi înainte de a fi pusă la fiert. În timpul fierberii, se schimbă apa de 2-3 ori, tot cu apă fiartă. În acest fel se elimină substanțele care produc neplăcerile sistemului digestiv. Fasolea boabe poate fi consumată în mîncăruri, sub formă de pateu și în salate. Fasolea uscată este recomandată în tratarea diabetului, insuficiență hepatică, creștere, surmenaj, arsuri.
Cum și cît postim?
În Postul Mare, zilele rînduite pentru ajunare (abținere totală de la mîncare și băutură) sînt luni și marți în prima săptămînă a postului, și luni, marți, miercuri, vineri și sămbătă, în ultima săptămînă, numită și a Patimilor. În fiecare miercuri se ajunează pînă seara, cînd se consumă pîine și legume fierte, fără untdelemn. În celelalte zile din săptămînă, din tot timpul postului, se mănîncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sîmbată se adaugă untdelemn și puțin vin. În toată această perioadă, sînt două dezlegări la pește, pe 25 martie, de Buna-Vestire, și pe 28 martie, de Intrarea Domnului în Ierusalim. Postul alimentar trebuie însoțit de abstinență sexuală, dar mai ales de conduită morală, cu gîndurile bune pregătindu-ne astfel pentru Învierea Domnului Iisus Hristos. Spre sfîrșitul Postului, trebuie să ne spovedim și apoi, dacă primim dezlegare din partea părintelui duhovnic, să primim Sfînta Împărtășanie. Cine nu poate ține rînduielile postului să încerce măcar să se roage și să aibă gînduri curate, ne îndeamnă părinții bisericii ortodoxe.
Să nu uităm de soia!
Un excelent înlocuitor pentru carne este soia. Această legumă conține vitaminele B1, B2, B3, B6, B12, A, C, P, PP, K, microelemente, potasiu, calciu, magneziu, fier, un procent mare de celuloză, chiar substanțe care inhibă dezvoltarea cancerului. Soia previne afecțiunile cardiovasculare, este foarte prețuită în alimentația bolnavilor suferinzi de afecțiuni ale stomacului sau intestinului. Conținutul ridicat de lecitină contribuie la scăderea nivelului colesterolului și a zahărului din sînge, curăță pereții vasculari, combate osteoporoza, îmbunătățește procesele metabolice. Laptele de soia este indicat în tulburările gastrice, provocînd o aciditate mult mai mică decît laptele de vacă.
|
