* Legislaţia penală din România este mai bogată cu un nou Cod de procedură penală, armonizat cu noile instituţii ale Codului penal *Noul cod are prevederi noi - între altele, în ceea ce priveşte instituţia arestului, a tragerii la răspundere penală a persoanelor juridice, a interceptărilor telefonice, precum şi a tragerii la răspundere a magistraţilor pentru malpraxis

Publicitate

La sfîrşitul săptămînii trecute a intrat în vigoare noul Cod de procedură penală aşteptat de mai bine de un an. Intrarea în vigoare a noului CPP, armonizat cu noile instituţii ale Codului penal, a fost amînată cu aproape un an. Noul cod are prevederi noi, între altele, în ceea ce priveşte instituţia arestului, a tragerii la răspundere penală a persoanelor juridice, a interceptărilor telefonice, precum şi a tragerii la răspundere a magistraţilor pentru malpraxis. După model românesc, ce am modificat mai devreme a trebuit iar modificat, din cauza unor gafe. Eliberarea şi fuga lui Hayssam au obligat Guvernul să schimbe, prin ordonanţă de urgenţă, modificările noului Cod de procedură penală. Pregătirea Codului de procedură penală a început încă din 5 februarie 2005 cînd a avut loc la Ministerul Justiţiei o primă reunire a comisiei penale şi a demarat redactarea unei legi de modificare a Codului de procedură penală, menit să îl facă pe acesta compatibil cu noile instituţii stabilite prin intermediul noului Cod Penal. Printre noile modificări se numără şi prezentarea regulată la poliţie a persoanelor cercetate penal, dar şi purtarea de brăţări electronice cu GPS pentru a evita astfel ca inculpatul să fugă din ţară. Mai mult, deţinuţii bolnavi care nu pot fi trataţi în spitalele din penitenciare vor fi internaţi sub pază in unităţile spitaliceşti de stat.

Periodic, la poliţie

Una dintre noutăţile Codului de procedură penală este aceea care se referă la interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea pentru o persoană aflată în cercetare. Astfel, judecătorul are obligaţia să solicite acuzatului să se prezinte la organele de poliţie în mod periodic, conform unei scheme de supraveghere stabilite de acestea, de la caz la caz, în funcţie de periculozitatea celui pus sub interdicţie. „O persoană poate fi chemată să se prezinte la Poliţie o dată pe lună sau o dată pe săptămînă, iar alta despre care există suspiciuni că vrea să părăsească ţara, mai des“, a spus Macovei.

Brăţară cu GPS pentru acuzaţi

De asemenea, de anul viitor vor fi introduse sisteme de supraveghere electronice pentru eliberări condiţionate. Judecătorul poate solicita acuzatului, ca măsură suplimentară, purtarea unei „brăţări“ electronice care funcţionează ca un GPS. Astfel, locul în care se află persoana va apărea în permanenţă pe sistemul electronic de supraveghere. Ministrul justiţiei, Monica Macovei, a precizat că o persoană supravegheată nu va putea scoate brăţara de la mînă şi „să o pună pe coada unui cîine“, pentru a-şi pierde urma, pentru că sistemul electronic de supraveghere sesizează imediat această operaţiune. Macovei a subliniat că sînt mai multe ţări europene care folosesc această metodă de urmărire, iar specialişti din MAI vor face schimb de experienţă cu organisme similare occidentale pentru implementarea sistemului şi în România. Ministrul justiţiei a afirmat că supravegherea electronică va deveni operaţională după 1 iulie 2007, iar costurile estimate se ridică la 100.000 de euro, bani care ar ajunge pentru monitorizarea a 6.000 de persoane. „În acest fel va scădea numărul arestaţilor preventiv“, a apreciat Macovei.

Noi proceduri de urmărire

Pînă acum nu era clar cum se dă un infractor în urmărire. Noul CPP spune clar care sînt paşii de urmat, printre care se numără: anunţarea serviciului paşapoarte, înştiinţarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi darea în consemn la frontieră. În plus persoanelor urmărite li se pot intercepta convorbirile, li se pot supraveghea sau chiar îngheţa conturile bancare şi li se pot face percheziţii. Tot printre modificări se numără şi dispoziţia conform căreia deţinuţii bolnavi care nu pot fi trataţi în spitalele din penitenciare vor fi internaţi sub pază în unităţile spitaliceşti de stat. Asta pentru ca inculpaţii să nu mai inventeze boli ca să scape de gratii.

Interceptări telefonice maxim patru luni

Interceptările şi înregistrările pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport ale unor convorbiri ori comunicări se vor efectua cu autorizarea judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. Autorizaţia se emite în baza încheierii motivate date în camera de consiliu de către judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţă să judece cauza în prima instanţă. Autorizarea se dă pentru durata necesară interceptării şi înregistrării, pînă la cel mult 30 de zile. Ea poate fi prelungită, înainte de expirare, pentru motive temeinice, fiecare prelungire neputînd depăşi 30 de zile. Înregistrarea convorbirilor dintre avocat şi partea pe care o reprezintă sau asistă în proces nu poate fi folosită ca mijloc de probă în acea cauză, mai prevede noul CPP. Durata totală a interceptărilor şi înregistrărilor autorizate, cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi patru luni. În cazul în care judecătorul, care soluţionează autorizaţia de înregistrare, nu confirmă ordonanţa procurorului, el trebuie să dispună încetarea de îndată a interceptărilor şi înregistrărilor şi distrugerea celor efectuate. Convorbirile înregistrate sînt redate integral, în formă scrisă, cu certificarea pentru autenticitate de către organul de cercetare penală, verificat şi contrasemnat de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză. Convorbirile care conţin informaţii secrete de stat nu se menţionează în procesul-verbal.

Dosarul se poate muta în faza de urmărire

O altă modificare se referă la introducerea în faza urmăririi penale a posibilităţii de transfer a dosarelor, în condiţii similare cu cele ale strămutării. Pînă acum, în faza de judecată, dacă părţile sau procurorul credeau că există motive ca într-un anumit oraş să existe duşmănie, relaţii prea apropiate ale inculpaţilor, judecătorilor, procurorilor era posibil ca dosarul să fie strămutat în altă localitate. Această prevedere se va aplica de acum înainte şi în faza de urmărire penală. Dacă procurorul este în duşmănie pe plan local cu cineva care are relaţii cu inculpatul sau exact aceleaşi motive ca cele de la strămutare din faza de judecată, cercetarea poate fi transferată în alt judeţ.

Noile prevederi ale arestării

Pentru a diminua numărul persoanelor arestate preventiv, noul Cod de procedură penală spune clar care sînt motivele pentru care impune o astfel de măsură restrictivă. Astfel, la articolul 148, noul CPP prevede: „Măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sînt motive temeinice de a crede că a săvîrşit o faptă prevăzută de legea penală şi că exista vreunul din următoarele cazuri: a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori dacă există motive temeinice care justifică temerea că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei; b) există motive temeinice care justifică temerea că inculpatul va încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă sau prin alte asemenea fapte; (...) f) inculpatul a săvîrşit o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani şi există motive temeinice care justifică temerea că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică (...)“. Cu alte cuvinte trebuie ca inculpatul să fi săvîrşit o faptă pentru care pedeapsa maximă să fie de 15 ani de închisoare. Între infracţiunile pedepsite cu închisoarea de pînă la 15 ani, prevăzute de Codul penal, sînt: act sexual cu un minor în formă simplă (10 ani); şantaj (7 ani); furt (12 ani); trafic de influenţă (10 ani); tortură (10 ani); tentativă de omor (12,6 ani); favorizarea infractorului (7 ani); dare şi luare de mită (5, respectiv 12 ani) ori violarea de domiciliu (7 ani).

Hotărîrile CEDO, aplicate de instanţele penale

Hotărîrile definitive pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, vor fi supuse revizuirii, în cazul în care consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decît prin revizuirea hotărîrii pronunţate, prevede noul CPP. Cererea de revizuire se introduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care judecă cererea în complet de nouă judecători. Cererea se poate face în termen de un an de la data rămînerii definitive a hotărîrii CEDO. Decizia pronunţată de ÎCCJ nu este supusă nici unei căi de atac.

Magistraţii plătesc pentru „malpraxis-ul“ din dosare

Printre modificările aduse CPP se numără şi cea potrivit căreia magistraţii vor putea fi învinuiţi de malpraxis şi vor plăti eventuale pagube produse justiţiabililor. Potrivit noului CPP, în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă, Ministerul Finanţelor, cel care plătea în cazul unor erori judiciare, va trebui să iniţieze acţiuni împotriva tuturor procurorilor şi judecătorilor din cauza cărora România va plăti daune. România a plătit, în perioada 2000-2005, circa 40 de milioane de euro daune pentru abuzurile şi incompetenţa unor magistraţi. De asemenea, pe lîngă despăgubirile acordate de instanţele interne, au mai existat daune pe care statul român le-a plătit ca urmare a condamnărilor primite din partea CEDO, daune care au atins patru milioane de euro, sumă în care ponderea covîrşitoare o reprezintă daunele produse prin încălcarea dreptului la proprietate. Cifrele ascund, în fapt, anii furaţi din viaţa unor oameni distruşi psihic şi fizic, precum şi bunuri şi proprietăţi deposedate abuziv, toate acestea fiind posibile prin incompetenţa şi reaua-credinţă a unor magistraţi. Cu toate acestea, nici unul dintre cei responsabili de aceste prejudicii nu a fost tras la răspundere, statul optînd pentru acoperirea daunelor din bani publici.

Firmele vor putea fi trase la răspundere penală

* În conformitate cu noile prevederi ale Codului penal, CPP menţine instituţia răspunderii penale a persoanelor juridice precizînd că: „Dacă una din părţi este o persoană juridică, în caz de reorganizare a acesteia, se introduc în cauză succesorii în drepturi, iar în caz de desfiinţare sau de dizolvare se introduc în cauză lichidatorii“.

Martorii sub acoperire, premieră pentru România

* O altă noutate a Cpp se referă la martorii sub acoperire, o instituţie care nu a funcţionat pînă în prezent. Investigatorii sub acoperire sînt lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare, precum şi din organele de stat care desfăşoară, potrivit legii, activităţi de informaţii pentru realizarea siguranţei naţionale, anume desemnaţi în acest scop, şi pot fi folosiţi numai pe o perioadă determinată. Investigatorii sub acoperire pot efectua investigaţii numai cu autorizarea procurorului care efectuează urmărirea penală.