Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagină
Publicitate

„România Mare“ din 1917

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 01.12.2005


Document



* Brașoveanul Ghiță Popp a editat la Kiev o publicație românească intitulat㠄România Mare“

Istoria presei românești ar trebui să consemneze la loc de cinste o publicație apărută la Kiev, cu un an înaintea Marii Uniri. Ziarul s-a numit „România Mare“ și a fost editat de patru ziariști, printre care și un brașovean, Ghiță Popp. Meritul săptămînalului a fost acela de a deștepta spiritul național în inimile românilor prizonieri în lagărele rusești. Misiunea a fost îndeplinită cu succes. Contribuția brașoveanului la Marea Unire din 1918 a continuat, el făcînd parte din colectivul de redactori ai primului ziar al României reîntregite, „Alba Iulia“. După zeci de ani de uitare, Monitorul Expres vă prezintă povestea lui Ghiță Popp, brașoveanul care a răspîndit cuvîntul românesc dincolo de granițele impuse de o istorie nedreaptă.

Elev în Brașov

Brașoveanul Ghiță Popp (1883-1967), membru marcant al Partidului Național-Țărănesc din anii interbelici, a fost un gazetar cunoscut în epocă. A publicat în mai multe ziare și reviste și a participat la făurirea României Mari. S-a născut în comuna Poiana Sărată din fostul județ Trei Scaune. Tatăl său a fost notar. A urmat cursurile primare în localitate, apoi la Brașov, la școala confesională luterană. A studiat dreptul la Budapesta, Cluj și Viena. Dar destinul său avea să fie legat de gazetărie. A debutat în 1904, în „Tribuna“, la Arad, și a fost acreditat corespondent parlamentar al ziarului la Budapesta. Astfel a cunoscut framîntările politice din monarhia austro-ungară, participînd la acțiunile fruntașilor politici români pentru drepturi naționale, unitate și realizarea idealului unirii cu frații de peste Carpați.

Din soldat, ziarist

La vîrsta de 32 de ani, a ajuns director al revistei „Tribuna“, scoasă de Onisifor Ghibu și Iosif Șchiopu. În același timp, colabora la ziarele „Adevărul“ și „Dimineața“. Articolele lui făceau propagandă în vederea intrării României în război alături de Antanta, pentru eliberarea Transilvaniei. La începutul războiului, a fost mobilizat ca voluntar pe lîngă Cartierul General al Diviziei IV. S-a retras, o dată cu unitățile române, în Moldova. În scurt timp, s-a îmbolnăvit de tifos și a fost internat la Iași. La începutul lui iulie 1917, alături de ziariștii Sever Bocu, Iosif Șchiopu și bucovineanul Traian Doboș, a fost trimis de guvernul de la Iași la Kiev, pentru a redacta ziarul „România Mare“ pentru prizonierii români din armata austro-ungară aflați în lagărele din Rusia.

Patru pentru Kiev

Ziarul „România Mare“, apărut la Kiev, la 20 iulie 1917, reprezenta principala sursă de informare a prizonierilor români aflați pe teritoriul Rusiei. Despre publicație vorbește brașoveanul Petre Nemoianu, în „Prima Alba Iulie“, apărută în 1918. „Ministerul de Interne a luat în sfîrșit hotărîrea să se îngrijească și de educația națională a cetățenilor de mîine ai țării, precum și pentru a sprijini acțiunea de recrutare. În acest scop, deleagă la Kiev patru ziariști pentru a scoate o revistă căreia i s-a dat numele de România Mare“. Nemoianu amintește că acești gazetari, printre care și un brașovean, Ghiță Popp, erau dintre cei mai apreciați la acea vreme. „Numele publiciștilor cărora statul român le-a încredințat reeducațiunea prizonierilor este prea cunoscut ca să mai fie nevoie de vreo apreciere din partea noastră“.

Un ziarist căruia îi pasă

„România Mare“ a devenit repede ziarul cel mai căutat, „stabilind echilibrul normal în sufletele prizonierilor încolțite pe alocurea de îndoiala ce premerge demoralizării“. Cea mai apreciată era rubrica în care prizonierii găseau în listele lungi vești despre alți camarazi sau rude aflate pe teritoriul rusesc. Plecau din lagăre ca să se întîlnească cu cei pe care nu-i văzuseră demult. Redactorii gazetei de la Kiev au luat parte la congresul tuturor națiunilor din cuprinsul Rusiei din perioada 6-15 septembrie 1917, ca reprezentanți ai românilor din Austro-Ungaria. Discursul redactorului-șef a fost ascultat cu uimire, problema românilor aflați sub dominația „ultimului parapet medieval și anacronic al tiraniei naționale“ nefiind cunoscută la Kiev. Dar soarta gazetei a fost să apară în numai 23 de numere, pînă la sfîrșitul lui decembrie al aceluiași an. Bolșevicii, ajunși stăpîni și la Kiev, au interzis ziarul.

Prin Rusia Revoluției Roșii

După închiderea ziarului, Ghiță Popp s-a refugiat la Kursk, apoi la Moscova. „Cele 14 luni petrecute în Rusia revoluționară au fost un prilej de bogate și interesante experiențe“, a notat el în cîteva pagini autobiografice, păstrate la Direcția Arhivelor Istorice Centrale. Întors în țară, „prin Ucraina, ocupată de austro-germani, cu riscul de a fi prins și executat îndată de ei, cum s-a întîmplat cu mulți sîrbi, am sosit la 1 august 1918 la Chișinău. Prietenul Onisifor Ghibu îmi propune și primesc cu plăcere să intru colaborator în redacția ziarului România Nouă“.

Membru în Adunarea Națională

În octombrie, Ghiță Popp a ajuns la Iași, unde a aflat de convocarea unei Mari Adunări Naționale la Alba Iulia. „Am plecat prin Bucovina în Transilvania. Străbătînd prin această provincie în plină mișcare de eliberare națională, printre gărzile naționale românești, ungurești și săsești, prin valurile de agitație de o splendidă însuflețire național-românească, am ajuns în ziua de 30 noiembrie la Alba Iulia. Aici mi se comunică știrea că sînt destinat să iau parte la Adunarea Națională de la 1 Decembrie, nu în calitate de privitor, ci ca membru oficial cu drept de vot în Adunarea care va hotărî unirea cu România“.

Parlamentar și ministru

La 2 decembrie 1918, Ghiță Popp a fost ales notar (secretar) al Consiliului Dirigent, care, în februarie 1919, l-a desemnat să sprijine, ca ziarist, activitatea delegației române la Conferința de Pace. Împreună cu N. Petrescu-Comnen și Iosif Șchiopu a înființat la Berna „un birou de presă românesc, care prin comunicate zilnice aduce lumină asupra situației interne din fostul Imperiu Habsburgic și silește pe unguri să fie cît mai rezervați și prudenți la lansarea informațiilor, interpretărilor privitoare la fosta monarhie“. Întors în țară, în octombrie 1919, a fost ales deputat în primul Parlament al României Mari, apoi senator. De două ori a fost subsecretar de Stat, apoi ministru al Cultelor și Artelor (6 decembrie 1944, 28 februarie 1945). A făcut parte din delegația română care a semnat Armistițiul cu Puterile Aliate la Moscova, în septembrie 1944.

10 ani în temniță

Ghiță Popp a fost arestat, împreună cu alți fruntași țărăniști, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Corneliu Coposu, și condamnat, la 29 ianuarie 1948, de Tribunalul Militar București, la 10 ani de temniță grea (14 iulie 1947-10 iulie 1957) și 5 ani (1957-1962) de domiciliu obligatoriu la Lățești, în Bărăgan. Exact în aceeași perioadă, în micul sat din Bărăgan, cu colibe învelite cu stuf, a avut domiciliu forțat și cărturarul Adrian Marino. Iar mai înainte, Paul Goma. Spre sfîrșitul vieții, Ghiță Popp s-a stabilit la București. La aproape 80 de ani, brașoveanul n-a abandonat idealurile pentru care și-a sacrificat libertatea. Popp a întocmit, spre finele lui 1964, un memoriu despre soarta românilor basarabeni către Gh. Gheorghiu-Dej. Dar, în luna martie a aceluiași an, liderul comunist a murit și Popp a fost nevoit să-și amîne proiectul.

Scrisoare către Ceaușescu

Doi ani mai tîrziu, în toamna lui 1966, brașoveanul Ghiță Popp a trimis memoriul noului conducător, Nicolae Ceaușescu. Credea că venise momentul pentru a se interveni, la nivel oficial, în sprijinul românilor basarabeni. Memoriul este semnat „Gheorghe Popp, fost ministru, București, raionul Lenin 5, strada Salvator 37“. Nu se știe dacă textul a ajuns la Ceaușescu. „Noi am crezut că drumul dreptății sociale nu trece decît prin poarta triumfală a unității naționale. Dacă dvs., inversînd acest program, veți izbuti să înfăptuiți din nou unitatea națiunii, trecînd prin poarta eliberării sociale, noi bătrînii, ca și tinerii, vă vom felicita cu sinceră însuflețire și vă vom da tot sprijinul de care vom fi capabili“, scria patriotul brașovean, neștiind că, indiferent cîtă dreptate avea și oricît de însuflețită ar fi fost dorința românilor, Basarabia va rămîne departe de patria mamă.

„Am făcut și politică“

„Am făcut și politic㓠u În cartea sa „Drumuri și răscruci“, apărută la Timișoara în 1939, Sever Bocu (foto) scria: „Convocasem cu Massaryk la Kiev un meeting în care să proclamăm disolvarea, distrugerea Austro-Ungariei, meeting la care au participat peste 10.000 de voluntari, toți slavi, fiindcă pe români îi oprise Colonelul, cu ordin, să participe, pe motiv că acolo se face politică. Parcă pe front făceam altceva cînd urmăream același lucru. Eu, cu prietenii mei de la «România-Mare», Ghiță Popp și Filaret Doboș, am călcat ordinul. Am luat parte. Am făcut și politică: am luat cuvîntul!“.

4 ruble

Săptămînalul „România Mare“ de la Kiev era „Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria“. A apărut în perioada 20 iulie-22 decembrie 1917. Costa 4 ruble, primul număr a fost distribuit gratuit. A reapărut la 7 ianuarie 1919, la Paris.

Editorialist în ziarul Unirii

Prima publicație a României reîntregite, „Alba Iulia“, a fost redactată chiar în istorica dimineață de 1 decembrie 1918. Apărută la inițiativa Consiliului Național Român și condusă de dr. Zaharie Muntean, avea în colectivul de redacție și pe brașoveanul Ghiță Popp. Primul număr „ocazional“ a fost răspîndit gratuit. Ziarul adresa mulțimilor un „Bine ați venit în sfînta cetate de slavă și durere a neamului românesc!“. Numărul festiv cuprindea articolul de fond „Adunarea națională“, semnat de Ghiță Popp. Brașoveanul considera că este o „zi mare și sfîntă, și cutremurătoare, menită de mai înainte ca să fie trecută printre marile date înscrise cu roșu în calendarul nostru. De acum slobozi suntem să ne spunem cuvîntul și să ne alegem calea. Această cale nu poate să fie decît aceea a unirii noastre cu toți românii într-un singur mare stat național unitar românesc“. Articolul se încheia cu un salut adresat „cuvîntătorilor voinței neamului, descălecători de Țară nouă, mare și unită, întemeietori de viață liberă și tînără“.

Celelalte „România Mare“

Editura Academiei RSR a editat ”Publicatiile periodice romanesti”, in 1969. In volumul II (1907-1918), sint amintite si alte publicatii cu numele ”Romania Mare”:
      1. 17 ianuarie-14 august 1917, Bucuresti, saptaminal
      2. 26 martie-28 iunie 1915, Constanta, cotidian
      3. 16 noiembrie-25 decembrie 1918, Craiova, cotidian
      4. 16-21 august 1914, Galati, cotidian
      5. noiembrie 1913-iunie 1916, Constanta, revista literara bilunara
      6. 29 noiembrie 1910-31 ianuarie 1911, Bucuresti, saptaminal
      7. 27-31 iulie 1915, Bucuresti, cotidian
      * In prezent, ”Romania Mare” apare la Bucuresti, sub patronajul tribunului C.V. Tudor, fiind una din cele mai longevive publicatii romanesti postdecembriste.

Cifre crescătoare

Ca urmare a Marii Uniri, suprafața României a ajuns, după 1918, de la 137.000 kmp la 295.049 kmp, România devenind o țară mijlocie a Europei. Populația a crescut de la 7.897.311 locuitori la 18.052.896, potrivit recensămîntului din 1930. Majoritatea covîrșitoare a populației o alcătuiau românii (71,9%), restul fiind maghiari (7,9%), germani (4%) și alte naționalități.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagină

Mărturii în imagini


Iernile de altădată




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    Mașină răsturnată pe DN11, între Brașov și Hărman


    31.05.2020
  • ➤ Life


    Ziua Internațională a Blondelor: până în 2202 nu vor mai rămâne blonde naturale pe Terra


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    7 cazuri de coronavirus noi la Brașov, 124 de cazuri noi în țară


    31.05.2020
  • ➤ Sport


    Dumitru Dragomir, 74: "Explodează hormonii în fotbaliști!"


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    ALERTĂ METEO ANM: Averse, descărcări electrice, grindină și vijelii, până miercuri!


    31.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Încă un deces COVID la Brașov urcă bilanțul la 53 de morți


    30.05.2020
  • ➤ National


    Ludovic Orban a scos din buzunar 3.000 de lei pentru fumat și nepurtarea măștii


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    7 noi cazuri de COVID 19 la Brașov, 151 de noi pacienți confirmați în țară


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Dacă tușești nu ai voie la terase, de la 1 iunie


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Al 52-lea deces COVID 19, la Brașov


    30.05.2020
  • ➤ Sport


    Hochei. Lotul prinde contur la Corona Brașov / 14 jucători au semnat contractele / Negocieri cu antrenorul Dave MacQueen


    30.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Încă un deces COVID 19 la Brașov urcă bilanțul negru la 51 de morți


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    AJF Brașov. Consultări cu cluburile de Liga 4. Ce scenarii au propus reprezentanții echipelor pentru reluarea campionatului


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK a făcut al treilea test pentru coronavirus


    29.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    13 noi cazuri de COVID 19, la Brașov


    29.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Facilități fiscale de pandemie la Brașov: Reducere cu 50% a impozitului pe clădri și a taxei pentru terase


    29.05.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Minivacanță de 1 iunie în siguranță!


    29.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Transport gratuit pentru elevi


    29.05.2020
  • ➤ International


    A murit cel mai bătrân om din lume!


    29.05.2020
  • ➤ Eveniment


    Oameni pentru oameni


    DS Smith Zărnești donează echipamente esențiale și susține lupta împotriva Covid-19


    29.05.2020
  • ➤ Economic


    Ministrul Economiei: Furnizorii de gaze fac o golănie cu ofertele trimise acum clienților, în condițiile în care prețul de achiziție al gazelor va fi mult mai mic după liberalizare


    29.05.2020
  • ➤ National


    Sondaj IMAS: PNL 32%, PSD 24,8%


    29.05.2020
  • ➤ Economic


    Bani de la stat pentru angajați și angajatori, de la 1 iunie


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    Răzvan Burleanu, despre încălcarea protocolului medical: ”Nu poate fi sancționat din punct de vedere sportiv”


    29.05.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Depozitul Ecologic de Deșeuri Brașov devine centru de bune practici în depozitarea finală a deșeurilor municipale, la nivelul României și al Europei Centrale și de Sud-Est


    29.05.2020
  • ➤ Comunicate


    ANUNȚ DE PRESĂ


    FINALIZAREA PROIECTULUI „Extindere capacitate de fabricare la Stelco România SRL”


    29.05.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cu mască și distanțare


    De la 1 iunie începe marea relaxare


    29.05.2020
  • ➤ Eveniment


    Curățenie


    Rable ridicate de pe străzile Brașovului


    29.05.2020
  • ➤ Eveniment


    Reîncepe colectarea DEEE-urilor


    29.05.2020
  • ➤ Eveniment


    Proceduri birocratice complicate pentru ,,închidere“a rampei de la Timiș-Triaj


    29.05.2020
  • ➤ Eveniment


    Pentru servicii medicale mai bune


    Sistemul sanitar brașovean are nevoie urgentă de reformă


    29.05.2020
  • ➤ Eveniment


    CJ a aprobat desființarea Unității Medico-Sociale de Pneumoftiziologie de la Sânpetru


    29.05.2020
  • ➤ Actualitate


    Două specii exotice noi au ajuns în pepiniera Regiei Kronstadt


    29.05.2020
  • ➤ Actualitate


    Flori pentru eroi


    29.05.2020
  • ➤ Actualitate


    Evaluarea Națională va fi organizată în două sesiuni


    29.05.2020
  • ➤ National


    Socoteli de criză


    Cîțu: Pensiile ar putea crește cu doar 10% din septembrie


    29.05.2020
  • ➤ National


    Angajații cu copii lucrează cu greu de acasă


    29.05.2020
  • ➤ National


    Parlamentul European va adopta o rezoluție pentru muncitorii români sezonieri


    29.05.2020
  • ➤ Actualitate


    Legende care trebuie salvate


    Dumbrava cu narcise de la Vad, protejată doar pe hârtie


    29.05.2020
  • ➤ Life


    Nerăbdare


    Ramona Bădescu vrea să-și boteze fiul la Vatican


    29.05.2020
  • ➤ Life


    Tudor Chirilă împlinește 46 de ani


    29.05.2020
  • ➤ Life


    Marion Cotillard a „luat“ COVID 19


    29.05.2020
  • ➤ Cititori


    Mediile în care se răspândește COVID-19. Cât de periculoase sunt scăldatul și statul la plajă


    29.05.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Muzeul Național Peleș se va redeschide pentru vizitare în data de 2 iunie


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    Liber la competițiile sportive


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    „Iron“ Mike Tyson a revenit în ring


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    Se caută psihologi


    Fotbaliștii din Liga I nu mai suportă cantonamentul


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    UTA merge la TAS împotriva FRF


    29.05.2020
  • ➤ Sport


    Anamaria Prodan, patron în Liga 1!


    29.05.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Năvala - altădată

    Articolul următor


    Lege pentru parter

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Setări Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres - Stiri Brasov | Powered by Yky CSM | executat în 28 milisecunde, încărcat în milisecunde