Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

„România Mare“ din 1917

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 01.12.2005


Document



* Brașoveanul Ghiță Popp a editat la Kiev o publicație românească intitulat㠄România Mare“

Istoria presei românești ar trebui să consemneze la loc de cinste o publicație apărută la Kiev, cu un an înaintea Marii Uniri. Ziarul s-a numit „România Mare“ și a fost editat de patru ziariști, printre care și un brașovean, Ghiță Popp. Meritul săptămînalului a fost acela de a deștepta spiritul național în inimile românilor prizonieri în lagărele rusești. Misiunea a fost îndeplinită cu succes. Contribuția brașoveanului la Marea Unire din 1918 a continuat, el făcînd parte din colectivul de redactori ai primului ziar al României reîntregite, „Alba Iulia“. După zeci de ani de uitare, Monitorul Expres vă prezintă povestea lui Ghiță Popp, brașoveanul care a răspîndit cuvîntul românesc dincolo de granițele impuse de o istorie nedreaptă.

Elev în Brașov

Brașoveanul Ghiță Popp (1883-1967), membru marcant al Partidului Național-Țărănesc din anii interbelici, a fost un gazetar cunoscut în epocă. A publicat în mai multe ziare și reviste și a participat la făurirea României Mari. S-a născut în comuna Poiana Sărată din fostul județ Trei Scaune. Tatăl său a fost notar. A urmat cursurile primare în localitate, apoi la Brașov, la școala confesională luterană. A studiat dreptul la Budapesta, Cluj și Viena. Dar destinul său avea să fie legat de gazetărie. A debutat în 1904, în „Tribuna“, la Arad, și a fost acreditat corespondent parlamentar al ziarului la Budapesta. Astfel a cunoscut framîntările politice din monarhia austro-ungară, participînd la acțiunile fruntașilor politici români pentru drepturi naționale, unitate și realizarea idealului unirii cu frații de peste Carpați.

Din soldat, ziarist

La vîrsta de 32 de ani, a ajuns director al revistei „Tribuna“, scoasă de Onisifor Ghibu și Iosif Șchiopu. În același timp, colabora la ziarele „Adevărul“ și „Dimineața“. Articolele lui făceau propagandă în vederea intrării României în război alături de Antanta, pentru eliberarea Transilvaniei. La începutul războiului, a fost mobilizat ca voluntar pe lîngă Cartierul General al Diviziei IV. S-a retras, o dată cu unitățile române, în Moldova. În scurt timp, s-a îmbolnăvit de tifos și a fost internat la Iași. La începutul lui iulie 1917, alături de ziariștii Sever Bocu, Iosif Șchiopu și bucovineanul Traian Doboș, a fost trimis de guvernul de la Iași la Kiev, pentru a redacta ziarul „România Mare“ pentru prizonierii români din armata austro-ungară aflați în lagărele din Rusia.

Patru pentru Kiev

Ziarul „România Mare“, apărut la Kiev, la 20 iulie 1917, reprezenta principala sursă de informare a prizonierilor români aflați pe teritoriul Rusiei. Despre publicație vorbește brașoveanul Petre Nemoianu, în „Prima Alba Iulie“, apărută în 1918. „Ministerul de Interne a luat în sfîrșit hotărîrea să se îngrijească și de educația națională a cetățenilor de mîine ai țării, precum și pentru a sprijini acțiunea de recrutare. În acest scop, deleagă la Kiev patru ziariști pentru a scoate o revistă căreia i s-a dat numele de România Mare“. Nemoianu amintește că acești gazetari, printre care și un brașovean, Ghiță Popp, erau dintre cei mai apreciați la acea vreme. „Numele publiciștilor cărora statul român le-a încredințat reeducațiunea prizonierilor este prea cunoscut ca să mai fie nevoie de vreo apreciere din partea noastră“.

Un ziarist căruia îi pasă

„România Mare“ a devenit repede ziarul cel mai căutat, „stabilind echilibrul normal în sufletele prizonierilor încolțite pe alocurea de îndoiala ce premerge demoralizării“. Cea mai apreciată era rubrica în care prizonierii găseau în listele lungi vești despre alți camarazi sau rude aflate pe teritoriul rusesc. Plecau din lagăre ca să se întîlnească cu cei pe care nu-i văzuseră demult. Redactorii gazetei de la Kiev au luat parte la congresul tuturor națiunilor din cuprinsul Rusiei din perioada 6-15 septembrie 1917, ca reprezentanți ai românilor din Austro-Ungaria. Discursul redactorului-șef a fost ascultat cu uimire, problema românilor aflați sub dominația „ultimului parapet medieval și anacronic al tiraniei naționale“ nefiind cunoscută la Kiev. Dar soarta gazetei a fost să apară în numai 23 de numere, pînă la sfîrșitul lui decembrie al aceluiași an. Bolșevicii, ajunși stăpîni și la Kiev, au interzis ziarul.

Prin Rusia Revoluției Roșii

După închiderea ziarului, Ghiță Popp s-a refugiat la Kursk, apoi la Moscova. „Cele 14 luni petrecute în Rusia revoluționară au fost un prilej de bogate și interesante experiențe“, a notat el în cîteva pagini autobiografice, păstrate la Direcția Arhivelor Istorice Centrale. Întors în țară, „prin Ucraina, ocupată de austro-germani, cu riscul de a fi prins și executat îndată de ei, cum s-a întîmplat cu mulți sîrbi, am sosit la 1 august 1918 la Chișinău. Prietenul Onisifor Ghibu îmi propune și primesc cu plăcere să intru colaborator în redacția ziarului România Nouă“.

Membru în Adunarea Națională

În octombrie, Ghiță Popp a ajuns la Iași, unde a aflat de convocarea unei Mari Adunări Naționale la Alba Iulia. „Am plecat prin Bucovina în Transilvania. Străbătînd prin această provincie în plină mișcare de eliberare națională, printre gărzile naționale românești, ungurești și săsești, prin valurile de agitație de o splendidă însuflețire național-românească, am ajuns în ziua de 30 noiembrie la Alba Iulia. Aici mi se comunică știrea că sînt destinat să iau parte la Adunarea Națională de la 1 Decembrie, nu în calitate de privitor, ci ca membru oficial cu drept de vot în Adunarea care va hotărî unirea cu România“.

Parlamentar și ministru

La 2 decembrie 1918, Ghiță Popp a fost ales notar (secretar) al Consiliului Dirigent, care, în februarie 1919, l-a desemnat să sprijine, ca ziarist, activitatea delegației române la Conferința de Pace. Împreună cu N. Petrescu-Comnen și Iosif Șchiopu a înființat la Berna „un birou de presă românesc, care prin comunicate zilnice aduce lumină asupra situației interne din fostul Imperiu Habsburgic și silește pe unguri să fie cît mai rezervați și prudenți la lansarea informațiilor, interpretărilor privitoare la fosta monarhie“. Întors în țară, în octombrie 1919, a fost ales deputat în primul Parlament al României Mari, apoi senator. De două ori a fost subsecretar de Stat, apoi ministru al Cultelor și Artelor (6 decembrie 1944, 28 februarie 1945). A făcut parte din delegația română care a semnat Armistițiul cu Puterile Aliate la Moscova, în septembrie 1944.

10 ani în temniță

Ghiță Popp a fost arestat, împreună cu alți fruntași țărăniști, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Corneliu Coposu, și condamnat, la 29 ianuarie 1948, de Tribunalul Militar București, la 10 ani de temniță grea (14 iulie 1947-10 iulie 1957) și 5 ani (1957-1962) de domiciliu obligatoriu la Lățești, în Bărăgan. Exact în aceeași perioadă, în micul sat din Bărăgan, cu colibe învelite cu stuf, a avut domiciliu forțat și cărturarul Adrian Marino. Iar mai înainte, Paul Goma. Spre sfîrșitul vieții, Ghiță Popp s-a stabilit la București. La aproape 80 de ani, brașoveanul n-a abandonat idealurile pentru care și-a sacrificat libertatea. Popp a întocmit, spre finele lui 1964, un memoriu despre soarta românilor basarabeni către Gh. Gheorghiu-Dej. Dar, în luna martie a aceluiași an, liderul comunist a murit și Popp a fost nevoit să-și amîne proiectul.

Scrisoare către Ceaușescu

Doi ani mai tîrziu, în toamna lui 1966, brașoveanul Ghiță Popp a trimis memoriul noului conducător, Nicolae Ceaușescu. Credea că venise momentul pentru a se interveni, la nivel oficial, în sprijinul românilor basarabeni. Memoriul este semnat „Gheorghe Popp, fost ministru, București, raionul Lenin 5, strada Salvator 37“. Nu se știe dacă textul a ajuns la Ceaușescu. „Noi am crezut că drumul dreptății sociale nu trece decît prin poarta triumfală a unității naționale. Dacă dvs., inversînd acest program, veți izbuti să înfăptuiți din nou unitatea națiunii, trecînd prin poarta eliberării sociale, noi bătrînii, ca și tinerii, vă vom felicita cu sinceră însuflețire și vă vom da tot sprijinul de care vom fi capabili“, scria patriotul brașovean, neștiind că, indiferent cîtă dreptate avea și oricît de însuflețită ar fi fost dorința românilor, Basarabia va rămîne departe de patria mamă.

„Am făcut și politică“

„Am făcut și politic㓠u În cartea sa „Drumuri și răscruci“, apărută la Timișoara în 1939, Sever Bocu (foto) scria: „Convocasem cu Massaryk la Kiev un meeting în care să proclamăm disolvarea, distrugerea Austro-Ungariei, meeting la care au participat peste 10.000 de voluntari, toți slavi, fiindcă pe români îi oprise Colonelul, cu ordin, să participe, pe motiv că acolo se face politică. Parcă pe front făceam altceva cînd urmăream același lucru. Eu, cu prietenii mei de la «România-Mare», Ghiță Popp și Filaret Doboș, am călcat ordinul. Am luat parte. Am făcut și politică: am luat cuvîntul!“.

4 ruble

Săptămînalul „România Mare“ de la Kiev era „Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria“. A apărut în perioada 20 iulie-22 decembrie 1917. Costa 4 ruble, primul număr a fost distribuit gratuit. A reapărut la 7 ianuarie 1919, la Paris.

Editorialist în ziarul Unirii

Prima publicație a României reîntregite, „Alba Iulia“, a fost redactată chiar în istorica dimineață de 1 decembrie 1918. Apărută la inițiativa Consiliului Național Român și condusă de dr. Zaharie Muntean, avea în colectivul de redacție și pe brașoveanul Ghiță Popp. Primul număr „ocazional“ a fost răspîndit gratuit. Ziarul adresa mulțimilor un „Bine ați venit în sfînta cetate de slavă și durere a neamului românesc!“. Numărul festiv cuprindea articolul de fond „Adunarea națională“, semnat de Ghiță Popp. Brașoveanul considera că este o „zi mare și sfîntă, și cutremurătoare, menită de mai înainte ca să fie trecută printre marile date înscrise cu roșu în calendarul nostru. De acum slobozi suntem să ne spunem cuvîntul și să ne alegem calea. Această cale nu poate să fie decît aceea a unirii noastre cu toți românii într-un singur mare stat național unitar românesc“. Articolul se încheia cu un salut adresat „cuvîntătorilor voinței neamului, descălecători de Țară nouă, mare și unită, întemeietori de viață liberă și tînără“.

Celelalte „România Mare“

Editura Academiei RSR a editat ”Publicatiile periodice romanesti”, in 1969. In volumul II (1907-1918), sint amintite si alte publicatii cu numele ”Romania Mare”:
      1. 17 ianuarie-14 august 1917, Bucuresti, saptaminal
      2. 26 martie-28 iunie 1915, Constanta, cotidian
      3. 16 noiembrie-25 decembrie 1918, Craiova, cotidian
      4. 16-21 august 1914, Galati, cotidian
      5. noiembrie 1913-iunie 1916, Constanta, revista literara bilunara
      6. 29 noiembrie 1910-31 ianuarie 1911, Bucuresti, saptaminal
      7. 27-31 iulie 1915, Bucuresti, cotidian
      * In prezent, ”Romania Mare” apare la Bucuresti, sub patronajul tribunului C.V. Tudor, fiind una din cele mai longevive publicatii romanesti postdecembriste.

Cifre crescătoare

Ca urmare a Marii Uniri, suprafața României a ajuns, după 1918, de la 137.000 kmp la 295.049 kmp, România devenind o țară mijlocie a Europei. Populația a crescut de la 7.897.311 locuitori la 18.052.896, potrivit recensămîntului din 1930. Majoritatea covîrșitoare a populației o alcătuiau românii (71,9%), restul fiind maghiari (7,9%), germani (4%) și alte naționalități.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina

Mărturii în imagini


Iernile de altădată




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Primarul din Ghimbav, Dorel Toma, va fi judecat pentru abuz în serviciu. Instanța a respins excepțiile invocate de apărare


    23.10.2019
  • ➤ Local


    O brașoveancă, mușcată de un câine periculos


    23.10.2019
  • ➤ Life


    Primele 10.000 de abonamente la Neversea, SOLD OUT


    23.10.2019
  • ➤ Local


    Angajați din Ministerul Educației primesc sporuri de 1.500 de lei pentru că ar lucra într-un mediu toxic


    23.10.2019
  • ➤ Prima pagina


    Ediția de toamnă


    Peste 300 locuri de muncă, la Târgul de Cariere


    23.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Protecția consumatorului a descoperit bacterii coliforme și enterococi în gheața de la KFC


    23.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Lucrări


    Două săptămâni cu trafic complet închis pe un sector al străzii Nicolae Titulescu


    23.10.2019
  • ➤ Local


    Colegiul de Informatică din Brașov reintră în șantier, probabil, în luna decembrie


    23.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Codlea, înecată din nou de miros


    23.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Brașov. Un nou sens giratoriu lângă Poliție


    23.10.2019
  • ➤ Actualitate


    Între 24 și 27 octombrie


    Peste 30.000 de cărți și autori celebri, de mâine, la Salonul Bookfest Brașov


    23.10.2019
  • ➤ Actualitate


    Județul Brașov ocupă locul doi pe țară la numărul locurilor de cazare


    23.10.2019
  • ➤ Actualitate


    Trotuare mai late, pe Bulevardul 15 Noiembrie


    23.10.2019
  • ➤ National


    Negocieri aproape finalizate


    Votul pentru noul Guvern s-ar putea da pe 5 noiembrie


    23.10.2019
  • ➤ National


    Raportul MCV: România „a făcut pași înapoi” în lupta anticorupție și independența justiției în anul 2019


    23.10.2019
  • ➤ Life


    Ca în povestea Cenușăresei


    Ștefania, iubita lui Speak, face succes în muzică


    23.10.2019
  • ➤ Life


    Neti Sandu se trezește de 25 de ani la ora 02.30


    23.10.2019
  • ➤ Life


    Rona Hartner a învins cancerul


    23.10.2019
  • ➤ Life


    Fuego l-a serbat pe Dichiseanu de ziua lui


    23.10.2019
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Beneficiile curelor cu ouă de prepeliță


    23.10.2019
  • ➤ Sport


    Doi brașoveni sunt vicecampioni naționali la lupte


    23.10.2019
  • ➤ Sport


    Duel românesc pentru grupele Cupei EHF


    Corona Brașov se va duela cu Gloria Bistrița


    23.10.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    23.10.2019
  • ➤ Sport


    Gigi Becali și-a făcut calculele


    23.10.2019
  • ➤ Sport


    Viitorul Stadionului Tineretului este: reconstrucție


    23.10.2019
  • ➤ Sport


    După ce Cosmin Contra l-a înjurat pe George Pușcaș


    Răzvan Burleanu: „Să nu fim ipocriți!”


    23.10.2019
  • ➤ Sport


    Răzvan Lucescu e în finala Ligii Campionilor Asiei cu Al Hilal!


    22.10.2019
  • ➤ National


    Târgul de Cariere, cel mai mare eveniment de recrutare din Brașov, se deschide mâine


    22.10.2019
  • ➤ National


    Parlamentul a votat scăderea numărului de ore pentru toți elevii


    22.10.2019
  • ➤ Sport


    Corona Brașov va juca pentru un loc în Grupele EHF cu Gloria Bistrița / "Ne dorim să ajungem în grupe"


    22.10.2019
  • ➤ Cititori


    TOP 10 domenii de activitate care oferă cel mai mare salariu mediu brut anual în județul Brașov


    22.10.2019
  • ➤ Local


    Brașov: Lucrări de modernizare pe strada Nicolae Titulescu


    22.10.2019
  • ➤ Prima pagina


    Libertatea lui Niță, la mâna UE


    22.10.2019
  • ➤ Eveniment


    O șosea periculoasă


    Prefectul Rasaliu vrea parapeți pe DN73, spre Cristian


    22.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Crosul 15 Noiembrie 2019, ediție aniversară fără taxă de înscriere


    22.10.2019
  • ➤ Local


    Brașov. Program nou la eliberarea bonurilor de la Permise și Înmatriculări Auto


    22.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Două firme își dispută contractul de extindere a iluminatului public din Brașov


    22.10.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Probabil, anul viitor


    Manageri noi la Operă și la Teatrul „Sică Alexandrescu“


    22.10.2019
  • ➤ Actualitate


    Directorul executiv adjunct al UNICEF Global așteaptă ca Brașovul să devin㠄Oraș prieten al copiilor“


    22.10.2019
  • ➤ Actualitate


    Lăcaș de cult provizoriu, în zona nouă din Tractorul


    22.10.2019
  • ➤ National


    Dezvăluire g4media.ro


    Comisia Europeană a oprit o mânărie a guvernului Dăncilă


    22.10.2019
  • ➤ National


    Orban anunță că marți și miercuri continuă seria discuțiilor cu partidele parlamentare


    22.10.2019
  • ➤ National


    Dan Barna: Ieșirea din criză nu este mandatul USR


    22.10.2019
  • ➤ Economic


    Comisia Europeană avertizează


    UE poate extinde joi zonele de interzicere a comerțului cu carne de porc din România


    22.10.2019
  • ➤ Economic


    Românii ar putea îngheța în case, la iarnă


    22.10.2019
  • ➤ Economic


    Turnurile de telefonie mobilă pot prezice când vine ploaia


    22.10.2019
  • ➤ Doctor


    10 afecțiuni de care suferă milenialii


    22.10.2019
  • ➤ Doctor


    Trag până pică


    92% dintre români se plâng de oboseală și doar 39% au apelat la medic


    22.10.2019
  • ➤ Doctor


    7 plante care vindecă pneumonia


    22.10.2019
  • ➤ Doctor


    Uneori nu știm de ce nu ne e bine


    Dezechilibrul electrolitic ne dă peste cap


    22.10.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Năvala - altădată

    Articolul următor


    Lege pentru parter

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 18.079 milisecunde, încărcat în milisecunde