Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

„România Mare“ din 1917

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 01.12.2005


Document



* Brașoveanul Ghiță Popp a editat la Kiev o publicație românească intitulat㠄România Mare“

Istoria presei românești ar trebui să consemneze la loc de cinste o publicație apărută la Kiev, cu un an înaintea Marii Uniri. Ziarul s-a numit „România Mare“ și a fost editat de patru ziariști, printre care și un brașovean, Ghiță Popp. Meritul săptămînalului a fost acela de a deștepta spiritul național în inimile românilor prizonieri în lagărele rusești. Misiunea a fost îndeplinită cu succes. Contribuția brașoveanului la Marea Unire din 1918 a continuat, el făcînd parte din colectivul de redactori ai primului ziar al României reîntregite, „Alba Iulia“. După zeci de ani de uitare, Monitorul Expres vă prezintă povestea lui Ghiță Popp, brașoveanul care a răspîndit cuvîntul românesc dincolo de granițele impuse de o istorie nedreaptă.

Elev în Brașov

Brașoveanul Ghiță Popp (1883-1967), membru marcant al Partidului Național-Țărănesc din anii interbelici, a fost un gazetar cunoscut în epocă. A publicat în mai multe ziare și reviste și a participat la făurirea României Mari. S-a născut în comuna Poiana Sărată din fostul județ Trei Scaune. Tatăl său a fost notar. A urmat cursurile primare în localitate, apoi la Brașov, la școala confesională luterană. A studiat dreptul la Budapesta, Cluj și Viena. Dar destinul său avea să fie legat de gazetărie. A debutat în 1904, în „Tribuna“, la Arad, și a fost acreditat corespondent parlamentar al ziarului la Budapesta. Astfel a cunoscut framîntările politice din monarhia austro-ungară, participînd la acțiunile fruntașilor politici români pentru drepturi naționale, unitate și realizarea idealului unirii cu frații de peste Carpați.

Din soldat, ziarist

La vîrsta de 32 de ani, a ajuns director al revistei „Tribuna“, scoasă de Onisifor Ghibu și Iosif Șchiopu. În același timp, colabora la ziarele „Adevărul“ și „Dimineața“. Articolele lui făceau propagandă în vederea intrării României în război alături de Antanta, pentru eliberarea Transilvaniei. La începutul războiului, a fost mobilizat ca voluntar pe lîngă Cartierul General al Diviziei IV. S-a retras, o dată cu unitățile române, în Moldova. În scurt timp, s-a îmbolnăvit de tifos și a fost internat la Iași. La începutul lui iulie 1917, alături de ziariștii Sever Bocu, Iosif Șchiopu și bucovineanul Traian Doboș, a fost trimis de guvernul de la Iași la Kiev, pentru a redacta ziarul „România Mare“ pentru prizonierii români din armata austro-ungară aflați în lagărele din Rusia.

Patru pentru Kiev

Ziarul „România Mare“, apărut la Kiev, la 20 iulie 1917, reprezenta principala sursă de informare a prizonierilor români aflați pe teritoriul Rusiei. Despre publicație vorbește brașoveanul Petre Nemoianu, în „Prima Alba Iulie“, apărută în 1918. „Ministerul de Interne a luat în sfîrșit hotărîrea să se îngrijească și de educația națională a cetățenilor de mîine ai țării, precum și pentru a sprijini acțiunea de recrutare. În acest scop, deleagă la Kiev patru ziariști pentru a scoate o revistă căreia i s-a dat numele de România Mare“. Nemoianu amintește că acești gazetari, printre care și un brașovean, Ghiță Popp, erau dintre cei mai apreciați la acea vreme. „Numele publiciștilor cărora statul român le-a încredințat reeducațiunea prizonierilor este prea cunoscut ca să mai fie nevoie de vreo apreciere din partea noastră“.

Un ziarist căruia îi pasă

„România Mare“ a devenit repede ziarul cel mai căutat, „stabilind echilibrul normal în sufletele prizonierilor încolțite pe alocurea de îndoiala ce premerge demoralizării“. Cea mai apreciată era rubrica în care prizonierii găseau în listele lungi vești despre alți camarazi sau rude aflate pe teritoriul rusesc. Plecau din lagăre ca să se întîlnească cu cei pe care nu-i văzuseră demult. Redactorii gazetei de la Kiev au luat parte la congresul tuturor națiunilor din cuprinsul Rusiei din perioada 6-15 septembrie 1917, ca reprezentanți ai românilor din Austro-Ungaria. Discursul redactorului-șef a fost ascultat cu uimire, problema românilor aflați sub dominația „ultimului parapet medieval și anacronic al tiraniei naționale“ nefiind cunoscută la Kiev. Dar soarta gazetei a fost să apară în numai 23 de numere, pînă la sfîrșitul lui decembrie al aceluiași an. Bolșevicii, ajunși stăpîni și la Kiev, au interzis ziarul.

Prin Rusia Revoluției Roșii

După închiderea ziarului, Ghiță Popp s-a refugiat la Kursk, apoi la Moscova. „Cele 14 luni petrecute în Rusia revoluționară au fost un prilej de bogate și interesante experiențe“, a notat el în cîteva pagini autobiografice, păstrate la Direcția Arhivelor Istorice Centrale. Întors în țară, „prin Ucraina, ocupată de austro-germani, cu riscul de a fi prins și executat îndată de ei, cum s-a întîmplat cu mulți sîrbi, am sosit la 1 august 1918 la Chișinău. Prietenul Onisifor Ghibu îmi propune și primesc cu plăcere să intru colaborator în redacția ziarului România Nouă“.

Membru în Adunarea Națională

În octombrie, Ghiță Popp a ajuns la Iași, unde a aflat de convocarea unei Mari Adunări Naționale la Alba Iulia. „Am plecat prin Bucovina în Transilvania. Străbătînd prin această provincie în plină mișcare de eliberare națională, printre gărzile naționale românești, ungurești și săsești, prin valurile de agitație de o splendidă însuflețire național-românească, am ajuns în ziua de 30 noiembrie la Alba Iulia. Aici mi se comunică știrea că sînt destinat să iau parte la Adunarea Națională de la 1 Decembrie, nu în calitate de privitor, ci ca membru oficial cu drept de vot în Adunarea care va hotărî unirea cu România“.

Parlamentar și ministru

La 2 decembrie 1918, Ghiță Popp a fost ales notar (secretar) al Consiliului Dirigent, care, în februarie 1919, l-a desemnat să sprijine, ca ziarist, activitatea delegației române la Conferința de Pace. Împreună cu N. Petrescu-Comnen și Iosif Șchiopu a înființat la Berna „un birou de presă românesc, care prin comunicate zilnice aduce lumină asupra situației interne din fostul Imperiu Habsburgic și silește pe unguri să fie cît mai rezervați și prudenți la lansarea informațiilor, interpretărilor privitoare la fosta monarhie“. Întors în țară, în octombrie 1919, a fost ales deputat în primul Parlament al României Mari, apoi senator. De două ori a fost subsecretar de Stat, apoi ministru al Cultelor și Artelor (6 decembrie 1944, 28 februarie 1945). A făcut parte din delegația română care a semnat Armistițiul cu Puterile Aliate la Moscova, în septembrie 1944.

10 ani în temniță

Ghiță Popp a fost arestat, împreună cu alți fruntași țărăniști, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Corneliu Coposu, și condamnat, la 29 ianuarie 1948, de Tribunalul Militar București, la 10 ani de temniță grea (14 iulie 1947-10 iulie 1957) și 5 ani (1957-1962) de domiciliu obligatoriu la Lățești, în Bărăgan. Exact în aceeași perioadă, în micul sat din Bărăgan, cu colibe învelite cu stuf, a avut domiciliu forțat și cărturarul Adrian Marino. Iar mai înainte, Paul Goma. Spre sfîrșitul vieții, Ghiță Popp s-a stabilit la București. La aproape 80 de ani, brașoveanul n-a abandonat idealurile pentru care și-a sacrificat libertatea. Popp a întocmit, spre finele lui 1964, un memoriu despre soarta românilor basarabeni către Gh. Gheorghiu-Dej. Dar, în luna martie a aceluiași an, liderul comunist a murit și Popp a fost nevoit să-și amîne proiectul.

Scrisoare către Ceaușescu

Doi ani mai tîrziu, în toamna lui 1966, brașoveanul Ghiță Popp a trimis memoriul noului conducător, Nicolae Ceaușescu. Credea că venise momentul pentru a se interveni, la nivel oficial, în sprijinul românilor basarabeni. Memoriul este semnat „Gheorghe Popp, fost ministru, București, raionul Lenin 5, strada Salvator 37“. Nu se știe dacă textul a ajuns la Ceaușescu. „Noi am crezut că drumul dreptății sociale nu trece decît prin poarta triumfală a unității naționale. Dacă dvs., inversînd acest program, veți izbuti să înfăptuiți din nou unitatea națiunii, trecînd prin poarta eliberării sociale, noi bătrînii, ca și tinerii, vă vom felicita cu sinceră însuflețire și vă vom da tot sprijinul de care vom fi capabili“, scria patriotul brașovean, neștiind că, indiferent cîtă dreptate avea și oricît de însuflețită ar fi fost dorința românilor, Basarabia va rămîne departe de patria mamă.

„Am făcut și politică“

„Am făcut și politic㓠u În cartea sa „Drumuri și răscruci“, apărută la Timișoara în 1939, Sever Bocu (foto) scria: „Convocasem cu Massaryk la Kiev un meeting în care să proclamăm disolvarea, distrugerea Austro-Ungariei, meeting la care au participat peste 10.000 de voluntari, toți slavi, fiindcă pe români îi oprise Colonelul, cu ordin, să participe, pe motiv că acolo se face politică. Parcă pe front făceam altceva cînd urmăream același lucru. Eu, cu prietenii mei de la «România-Mare», Ghiță Popp și Filaret Doboș, am călcat ordinul. Am luat parte. Am făcut și politică: am luat cuvîntul!“.

4 ruble

Săptămînalul „România Mare“ de la Kiev era „Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria“. A apărut în perioada 20 iulie-22 decembrie 1917. Costa 4 ruble, primul număr a fost distribuit gratuit. A reapărut la 7 ianuarie 1919, la Paris.

Editorialist în ziarul Unirii

Prima publicație a României reîntregite, „Alba Iulia“, a fost redactată chiar în istorica dimineață de 1 decembrie 1918. Apărută la inițiativa Consiliului Național Român și condusă de dr. Zaharie Muntean, avea în colectivul de redacție și pe brașoveanul Ghiță Popp. Primul număr „ocazional“ a fost răspîndit gratuit. Ziarul adresa mulțimilor un „Bine ați venit în sfînta cetate de slavă și durere a neamului românesc!“. Numărul festiv cuprindea articolul de fond „Adunarea națională“, semnat de Ghiță Popp. Brașoveanul considera că este o „zi mare și sfîntă, și cutremurătoare, menită de mai înainte ca să fie trecută printre marile date înscrise cu roșu în calendarul nostru. De acum slobozi suntem să ne spunem cuvîntul și să ne alegem calea. Această cale nu poate să fie decît aceea a unirii noastre cu toți românii într-un singur mare stat național unitar românesc“. Articolul se încheia cu un salut adresat „cuvîntătorilor voinței neamului, descălecători de Țară nouă, mare și unită, întemeietori de viață liberă și tînără“.

Celelalte „România Mare“

Editura Academiei RSR a editat ”Publicatiile periodice romanesti”, in 1969. In volumul II (1907-1918), sint amintite si alte publicatii cu numele ”Romania Mare”:
      1. 17 ianuarie-14 august 1917, Bucuresti, saptaminal
      2. 26 martie-28 iunie 1915, Constanta, cotidian
      3. 16 noiembrie-25 decembrie 1918, Craiova, cotidian
      4. 16-21 august 1914, Galati, cotidian
      5. noiembrie 1913-iunie 1916, Constanta, revista literara bilunara
      6. 29 noiembrie 1910-31 ianuarie 1911, Bucuresti, saptaminal
      7. 27-31 iulie 1915, Bucuresti, cotidian
      * In prezent, ”Romania Mare” apare la Bucuresti, sub patronajul tribunului C.V. Tudor, fiind una din cele mai longevive publicatii romanesti postdecembriste.

Cifre crescătoare

Ca urmare a Marii Uniri, suprafața României a ajuns, după 1918, de la 137.000 kmp la 295.049 kmp, România devenind o țară mijlocie a Europei. Populația a crescut de la 7.897.311 locuitori la 18.052.896, potrivit recensămîntului din 1930. Majoritatea covîrșitoare a populației o alcătuiau românii (71,9%), restul fiind maghiari (7,9%), germani (4%) și alte naționalități.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina

Mărturii în imagini


Iernile de altădată




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Life


    Românii au început să vândă ,,cenușă de la incendiul de la Notre-Dame“


    Azi 16:15
  • ➤ National


    Estimări ale PE la europarlamentare în România: PNL - 9 mandate, PSD - 8, Alianța USR-PLUS - 6


    Azi 15:06
  • ➤ Local


    Brașov: Stația de taxi de la Livadă se mută După Ziduri


    Azi 14:29
  • ➤ Local


    Brașovenii sunt invitați la un concert de fanfară în Piața Unirii


    Azi 13:49
  • ➤ Sport


    Până la sfârșitul lunii


    Primăria Brașov semnează contractul de proiectare a Sălii Polivalente /În 2020 începe construcția


    Azi 13:19
  • ➤ Sport


    Un nou apel pentru salvarea clubului


    ACS SR Brașov. Stîngă, Toader și Marin au prefațat meciul cu ACSO Filiași


    Azi 10:47
  • ➤ Prima pagina


    Pietonal nou în Răcădău


    Azi 09:14
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat cu SC Distribuție Electrica Transilvania Sud SA


    Încă o clasă de învățământ dual la Colegiul Tehnic „Mircea Cristea“


    Azi 09:10
  • ➤ Eveniment


    Roboți pentru sterilizarea secțiilor din Spitalul Făgăraș


    Azi 09:07
  • ➤ Eveniment


    Impozite mai mari pentru proprietarii de clădiri nerezidențiale


    Azi 09:06
  • ➤ Actualitate


    Să mâncăm mai sănătos


    Fără taxe pentru producători în Piața Star


    Azi 09:02
  • ➤ Actualitate


    CFR suplimentează de Paști trenurile și reduce prețul biletelor spre Marea Neagră


    Azi 08:58
  • ➤ National


    CEx PSD a votat dorința liderului absolut


    Dragnea l-a debarcat pe Tudorel Toader


    Azi 08:47
  • ➤ National


    Alianța 2020 USR PLUS, ținta unei campanii de dezinformare prin „pliante otrăvite“


    Azi 08:41
  • ➤ Life


    Excentricități


    Iulia Albu i-a făcut cocoșului cont de Instagram


    Azi 08:36
  • ➤ Life


    Ronan Keating, spectacol exclusivist în Poiana Brașov


    Azi 08:33
  • ➤ Life


    Nicoleta Luciu, două luni de dietă cu salate


    Azi 08:32
  • ➤ Life


    Sanda Țăranu, operată de urgență


    Azi 08:30
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Remedii pentru stoparea instalării diabetului zaharat


    Azi 08:24
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    Azi 08:22
  • ➤ Sport


    Burleanu anunță că fotbalul românesc riscă dezastrul!


    Azi 08:19
  • ➤ Sport


    „Premiați“


    „Chiolhanuri“ marca FRF


    Azi 08:16
  • ➤ Sport


    Olimpia CSU Brașov, în careul de ași al LNBF


    Azi 08:12
  • ➤ Sport


    Corona Brașov, la doi pași de titlul de campioană


    Azi 08:10
  • ➤ Sport


    Numire


    Adrian Hârlab revine în fotbalul brașovean


    Azi 08:04
  • ➤ National


    Viorica Dăncilă a impus în CEX remanierea guvernamentală, dar Dragnea are alt plan


    17.04.2019
  • ➤ National


    BEC a stabilit ordinea pe buletinele de vot la europarlamentare: PSD și Alianța USR-PLUS, pe primele poziții


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Tâlhărit în parcarea unui centru comercial


    17.04.2019
  • ➤ National


    Alianța USR-PLUS îi cere lui Iohannis să refuze numirea lui Nicolicea la Justiție


    17.04.2019
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Siguranța la școală și în vacanță a copiilor


    17.04.2019
  • ➤ National


    Secretele din CV-ul lui Eugen Nicolicea, susținut de PSD pentru Justiție: unde a făcut Facultatea de Drept și cum a obținut certificatul de revoluționar


    17.04.2019
  • ➤ National


    Eugen Nicolicea este propus de PSD la Justiție, în locul lui Toader


    17.04.2019
  • ➤ National


    PSD a votat debarcarea lui Tudorel Toader


    17.04.2019
  • ➤ National


    Emilia Șercan, jurnalist: Am fost amenințată cu moartea


    17.04.2019
  • ➤ National


    Asociația foștilor deținuți politici din Sibiu susține că legitimația lui Ion Muntean,trimis de PSD la negocierile cu Iohannis, a fost eliberată în fals


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Local


    Judecătoria Brașov


    SOMAȚIE


    17.04.2019
  • ➤ Prima pagina


    Încă 18 luni de șantier la Urgențe


    17.04.2019
  • ➤ Eveniment


    Concurs de protecție civilă pentru elevi


    17.04.2019
  • ➤ Eveniment


    Față nouă până în 2020


    Spitalul Județean renunță la cinci săli de operații


    17.04.2019
  • ➤ Eveniment


    RIAL se extinde și caută angajați


    17.04.2019
  • ➤ Actualitate


    Ridicată din propria cenușă


    330 de ani de când a ars Biserica Sf. Maria, renăscută Biserica Neagră


    17.04.2019
  • ➤ Actualitate


    O singură ofertă pentru modernizarea „Drumului de sub munte“


    17.04.2019
  • ➤ Actualitate


    De unde cumpărăm miei de Paști


    17.04.2019
  • ➤ Actualitate


    Liberalii ies la curățenie în Bartolomeu


    17.04.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Năvala - altădată

    Articolul următor


    Lege pentru parter

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 28.187 milisecunde, încărcat în milisecunde