Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

„România Mare“ din 1917

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 01.12.2005


Document



* Brașoveanul Ghiță Popp a editat la Kiev o publicație românească intitulat㠄România Mare“

Istoria presei românești ar trebui să consemneze la loc de cinste o publicație apărută la Kiev, cu un an înaintea Marii Uniri. Ziarul s-a numit „România Mare“ și a fost editat de patru ziariști, printre care și un brașovean, Ghiță Popp. Meritul săptămînalului a fost acela de a deștepta spiritul național în inimile românilor prizonieri în lagărele rusești. Misiunea a fost îndeplinită cu succes. Contribuția brașoveanului la Marea Unire din 1918 a continuat, el făcînd parte din colectivul de redactori ai primului ziar al României reîntregite, „Alba Iulia“. După zeci de ani de uitare, Monitorul Expres vă prezintă povestea lui Ghiță Popp, brașoveanul care a răspîndit cuvîntul românesc dincolo de granițele impuse de o istorie nedreaptă.

Elev în Brașov

Brașoveanul Ghiță Popp (1883-1967), membru marcant al Partidului Național-Țărănesc din anii interbelici, a fost un gazetar cunoscut în epocă. A publicat în mai multe ziare și reviste și a participat la făurirea României Mari. S-a născut în comuna Poiana Sărată din fostul județ Trei Scaune. Tatăl său a fost notar. A urmat cursurile primare în localitate, apoi la Brașov, la școala confesională luterană. A studiat dreptul la Budapesta, Cluj și Viena. Dar destinul său avea să fie legat de gazetărie. A debutat în 1904, în „Tribuna“, la Arad, și a fost acreditat corespondent parlamentar al ziarului la Budapesta. Astfel a cunoscut framîntările politice din monarhia austro-ungară, participînd la acțiunile fruntașilor politici români pentru drepturi naționale, unitate și realizarea idealului unirii cu frații de peste Carpați.

Din soldat, ziarist

La vîrsta de 32 de ani, a ajuns director al revistei „Tribuna“, scoasă de Onisifor Ghibu și Iosif Șchiopu. În același timp, colabora la ziarele „Adevărul“ și „Dimineața“. Articolele lui făceau propagandă în vederea intrării României în război alături de Antanta, pentru eliberarea Transilvaniei. La începutul războiului, a fost mobilizat ca voluntar pe lîngă Cartierul General al Diviziei IV. S-a retras, o dată cu unitățile române, în Moldova. În scurt timp, s-a îmbolnăvit de tifos și a fost internat la Iași. La începutul lui iulie 1917, alături de ziariștii Sever Bocu, Iosif Șchiopu și bucovineanul Traian Doboș, a fost trimis de guvernul de la Iași la Kiev, pentru a redacta ziarul „România Mare“ pentru prizonierii români din armata austro-ungară aflați în lagărele din Rusia.

Patru pentru Kiev

Ziarul „România Mare“, apărut la Kiev, la 20 iulie 1917, reprezenta principala sursă de informare a prizonierilor români aflați pe teritoriul Rusiei. Despre publicație vorbește brașoveanul Petre Nemoianu, în „Prima Alba Iulie“, apărută în 1918. „Ministerul de Interne a luat în sfîrșit hotărîrea să se îngrijească și de educația națională a cetățenilor de mîine ai țării, precum și pentru a sprijini acțiunea de recrutare. În acest scop, deleagă la Kiev patru ziariști pentru a scoate o revistă căreia i s-a dat numele de România Mare“. Nemoianu amintește că acești gazetari, printre care și un brașovean, Ghiță Popp, erau dintre cei mai apreciați la acea vreme. „Numele publiciștilor cărora statul român le-a încredințat reeducațiunea prizonierilor este prea cunoscut ca să mai fie nevoie de vreo apreciere din partea noastră“.

Un ziarist căruia îi pasă

„România Mare“ a devenit repede ziarul cel mai căutat, „stabilind echilibrul normal în sufletele prizonierilor încolțite pe alocurea de îndoiala ce premerge demoralizării“. Cea mai apreciată era rubrica în care prizonierii găseau în listele lungi vești despre alți camarazi sau rude aflate pe teritoriul rusesc. Plecau din lagăre ca să se întîlnească cu cei pe care nu-i văzuseră demult. Redactorii gazetei de la Kiev au luat parte la congresul tuturor națiunilor din cuprinsul Rusiei din perioada 6-15 septembrie 1917, ca reprezentanți ai românilor din Austro-Ungaria. Discursul redactorului-șef a fost ascultat cu uimire, problema românilor aflați sub dominația „ultimului parapet medieval și anacronic al tiraniei naționale“ nefiind cunoscută la Kiev. Dar soarta gazetei a fost să apară în numai 23 de numere, pînă la sfîrșitul lui decembrie al aceluiași an. Bolșevicii, ajunși stăpîni și la Kiev, au interzis ziarul.

Prin Rusia Revoluției Roșii

După închiderea ziarului, Ghiță Popp s-a refugiat la Kursk, apoi la Moscova. „Cele 14 luni petrecute în Rusia revoluționară au fost un prilej de bogate și interesante experiențe“, a notat el în cîteva pagini autobiografice, păstrate la Direcția Arhivelor Istorice Centrale. Întors în țară, „prin Ucraina, ocupată de austro-germani, cu riscul de a fi prins și executat îndată de ei, cum s-a întîmplat cu mulți sîrbi, am sosit la 1 august 1918 la Chișinău. Prietenul Onisifor Ghibu îmi propune și primesc cu plăcere să intru colaborator în redacția ziarului România Nouă“.

Membru în Adunarea Națională

În octombrie, Ghiță Popp a ajuns la Iași, unde a aflat de convocarea unei Mari Adunări Naționale la Alba Iulia. „Am plecat prin Bucovina în Transilvania. Străbătînd prin această provincie în plină mișcare de eliberare națională, printre gărzile naționale românești, ungurești și săsești, prin valurile de agitație de o splendidă însuflețire național-românească, am ajuns în ziua de 30 noiembrie la Alba Iulia. Aici mi se comunică știrea că sînt destinat să iau parte la Adunarea Națională de la 1 Decembrie, nu în calitate de privitor, ci ca membru oficial cu drept de vot în Adunarea care va hotărî unirea cu România“.

Parlamentar și ministru

La 2 decembrie 1918, Ghiță Popp a fost ales notar (secretar) al Consiliului Dirigent, care, în februarie 1919, l-a desemnat să sprijine, ca ziarist, activitatea delegației române la Conferința de Pace. Împreună cu N. Petrescu-Comnen și Iosif Șchiopu a înființat la Berna „un birou de presă românesc, care prin comunicate zilnice aduce lumină asupra situației interne din fostul Imperiu Habsburgic și silește pe unguri să fie cît mai rezervați și prudenți la lansarea informațiilor, interpretărilor privitoare la fosta monarhie“. Întors în țară, în octombrie 1919, a fost ales deputat în primul Parlament al României Mari, apoi senator. De două ori a fost subsecretar de Stat, apoi ministru al Cultelor și Artelor (6 decembrie 1944, 28 februarie 1945). A făcut parte din delegația română care a semnat Armistițiul cu Puterile Aliate la Moscova, în septembrie 1944.

10 ani în temniță

Ghiță Popp a fost arestat, împreună cu alți fruntași țărăniști, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Corneliu Coposu, și condamnat, la 29 ianuarie 1948, de Tribunalul Militar București, la 10 ani de temniță grea (14 iulie 1947-10 iulie 1957) și 5 ani (1957-1962) de domiciliu obligatoriu la Lățești, în Bărăgan. Exact în aceeași perioadă, în micul sat din Bărăgan, cu colibe învelite cu stuf, a avut domiciliu forțat și cărturarul Adrian Marino. Iar mai înainte, Paul Goma. Spre sfîrșitul vieții, Ghiță Popp s-a stabilit la București. La aproape 80 de ani, brașoveanul n-a abandonat idealurile pentru care și-a sacrificat libertatea. Popp a întocmit, spre finele lui 1964, un memoriu despre soarta românilor basarabeni către Gh. Gheorghiu-Dej. Dar, în luna martie a aceluiași an, liderul comunist a murit și Popp a fost nevoit să-și amîne proiectul.

Scrisoare către Ceaușescu

Doi ani mai tîrziu, în toamna lui 1966, brașoveanul Ghiță Popp a trimis memoriul noului conducător, Nicolae Ceaușescu. Credea că venise momentul pentru a se interveni, la nivel oficial, în sprijinul românilor basarabeni. Memoriul este semnat „Gheorghe Popp, fost ministru, București, raionul Lenin 5, strada Salvator 37“. Nu se știe dacă textul a ajuns la Ceaușescu. „Noi am crezut că drumul dreptății sociale nu trece decît prin poarta triumfală a unității naționale. Dacă dvs., inversînd acest program, veți izbuti să înfăptuiți din nou unitatea națiunii, trecînd prin poarta eliberării sociale, noi bătrînii, ca și tinerii, vă vom felicita cu sinceră însuflețire și vă vom da tot sprijinul de care vom fi capabili“, scria patriotul brașovean, neștiind că, indiferent cîtă dreptate avea și oricît de însuflețită ar fi fost dorința românilor, Basarabia va rămîne departe de patria mamă.

„Am făcut și politică“

„Am făcut și politic㓠u În cartea sa „Drumuri și răscruci“, apărută la Timișoara în 1939, Sever Bocu (foto) scria: „Convocasem cu Massaryk la Kiev un meeting în care să proclamăm disolvarea, distrugerea Austro-Ungariei, meeting la care au participat peste 10.000 de voluntari, toți slavi, fiindcă pe români îi oprise Colonelul, cu ordin, să participe, pe motiv că acolo se face politică. Parcă pe front făceam altceva cînd urmăream același lucru. Eu, cu prietenii mei de la «România-Mare», Ghiță Popp și Filaret Doboș, am călcat ordinul. Am luat parte. Am făcut și politică: am luat cuvîntul!“.

4 ruble

Săptămînalul „România Mare“ de la Kiev era „Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria“. A apărut în perioada 20 iulie-22 decembrie 1917. Costa 4 ruble, primul număr a fost distribuit gratuit. A reapărut la 7 ianuarie 1919, la Paris.

Editorialist în ziarul Unirii

Prima publicație a României reîntregite, „Alba Iulia“, a fost redactată chiar în istorica dimineață de 1 decembrie 1918. Apărută la inițiativa Consiliului Național Român și condusă de dr. Zaharie Muntean, avea în colectivul de redacție și pe brașoveanul Ghiță Popp. Primul număr „ocazional“ a fost răspîndit gratuit. Ziarul adresa mulțimilor un „Bine ați venit în sfînta cetate de slavă și durere a neamului românesc!“. Numărul festiv cuprindea articolul de fond „Adunarea națională“, semnat de Ghiță Popp. Brașoveanul considera că este o „zi mare și sfîntă, și cutremurătoare, menită de mai înainte ca să fie trecută printre marile date înscrise cu roșu în calendarul nostru. De acum slobozi suntem să ne spunem cuvîntul și să ne alegem calea. Această cale nu poate să fie decît aceea a unirii noastre cu toți românii într-un singur mare stat național unitar românesc“. Articolul se încheia cu un salut adresat „cuvîntătorilor voinței neamului, descălecători de Țară nouă, mare și unită, întemeietori de viață liberă și tînără“.

Celelalte „România Mare“

Editura Academiei RSR a editat ”Publicatiile periodice romanesti”, in 1969. In volumul II (1907-1918), sint amintite si alte publicatii cu numele ”Romania Mare”:
      1. 17 ianuarie-14 august 1917, Bucuresti, saptaminal
      2. 26 martie-28 iunie 1915, Constanta, cotidian
      3. 16 noiembrie-25 decembrie 1918, Craiova, cotidian
      4. 16-21 august 1914, Galati, cotidian
      5. noiembrie 1913-iunie 1916, Constanta, revista literara bilunara
      6. 29 noiembrie 1910-31 ianuarie 1911, Bucuresti, saptaminal
      7. 27-31 iulie 1915, Bucuresti, cotidian
      * In prezent, ”Romania Mare” apare la Bucuresti, sub patronajul tribunului C.V. Tudor, fiind una din cele mai longevive publicatii romanesti postdecembriste.

Cifre crescătoare

Ca urmare a Marii Uniri, suprafața României a ajuns, după 1918, de la 137.000 kmp la 295.049 kmp, România devenind o țară mijlocie a Europei. Populația a crescut de la 7.897.311 locuitori la 18.052.896, potrivit recensămîntului din 1930. Majoritatea covîrșitoare a populației o alcătuiau românii (71,9%), restul fiind maghiari (7,9%), germani (4%) și alte naționalități.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina

Mărturii în imagini


Iernile de altădată




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    Sepsi OSK - Viitorul 0-0. Viera a fost aproape să-i rupă genunchiul lui Ianis Hagi!


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Program dat peste cap! Amicalul dintre AFC Hărman și ACS SR Brașov a fost anulat!


    22.02.2019
  • ➤ Local


    Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov suspendă activitatea în semn de protest


    22.02.2019
  • ➤ Local


    Blocaj pe DN 13


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    S-au tras la sorți optimile de finală Europa League /Doar doi români au mai rămas în competiție


    22.02.2019
  • ➤ National


    Alianța „2020 USR PLUS“ și-a lansat la Brașov campania pentru europarlamentare


    22.02.2019
  • ➤ National


    Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș își suspendă activitatea pentru trei zile


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Cetate Olimpic Râșnov a realizat al șaselea transfer al iernii


    22.02.2019
  • ➤ National


    Parchetul Judecătoriei Constanța și-a suspendat activitatea. Mesaj către ministrul Justiției: Așa ceva nu se mai poate!


    22.02.2019
  • ➤ National


    Magistrații din Cluj suspendă activitățile judiciare


    22.02.2019
  • ➤ National


    Klaus Iohannis sesizează CCR în legătură cu Legea bugetului pe 2019


    22.02.2019
  • ➤ National


    Două cutremure în 3 ore, în Vrancea și Buzău


    22.02.2019
  • ➤ Prima pagina


    Apel fără precedent al Forumului Judecătorilor către magistrații de la toate instanțele și parchetele


    22.02.2019
  • ➤ Local


    JUDECĂTORIA BRAȘOV


    SOMAȚIE


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Vacanță cu gust


    Cele mai bune destinații din lume pentru iubitorii de ceai


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Made in România


    Genți handmade unicat, cusute la o mașină veche de 100 de ani


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Efecte terapeutice neașteptate


    Amestecul-magic: miere, scorțișoară și nuci


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Cel mai bătrân elefant ținut în captivitate a murit la 88 de ani


    22.02.2019
  • ➤ Life


    În pericol de dispariție


    Pangolinii giganți, cele mai traficate animale din întreaga lume


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Povești adevărate


    De pe coperta Vogue a ajuns cerșetoare


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Valentine’s Day-ul uitat al românilor


    Legende și datini de Dragobete


    22.02.2019
  • ➤ Life


    O actriță celebră a fost condamnată la 5 ani de închisoare


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Din culise


    Replica din „Titanic” pe care Leonardo DiCaprio nu a vrut să o spună


    22.02.2019
  • ➤ Prima pagina


    Veniți în stradă să ne apărăm de dictatură!


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    Numărul locurilor de parcare din Livadă pentru autocare, redus la jumătate


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    Ministerul Sănătății vrea să multiplice modelul spitalului regional de la Brașov


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    De la glorie la paragină


    Fostul cinematograf Astra a intrat în șantier


    22.02.2019
  • ➤ Eveniment


    CJ va reabilita podurile și podețele de pe traseele drumurilor modernizate pe fonduri europene


    22.02.2019
  • ➤ Actualitate


    Sărbătoare veselă


    Duminică strigăm „Dragobetele sărută fetele!”


    22.02.2019
  • ➤ Actualitate


    Ansamblu de locuințe, cu blocuri de 10 etaje, pe fosta platformă de la Prefa


    22.02.2019
  • ➤ National


    Aparatul lui Dragnea blochează toare anchetele


    DNA a deschis dosar penal privind cheltuirea subvențiilor primite de PSD


    22.02.2019
  • ➤ National


    Alianța 2020 USR PLUS anunță că se alătură protestului de duminic㠄Nu lăsăm țara pe mâna hoților!“


    22.02.2019
  • ➤ National


    Comisia Europeană reacționează la plângerea penală făcută de Adina Florea lui Frans Timmermans


    22.02.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Decor de 10 milioane de euro


    Mădălina Ghenea, ședință foto pe iahtul socrului


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Pavel Bartoș: „Principala mea calitate e soția mea”


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Gwyneth Paltrow a dat în judecată un bărbat care o acuză de vătămare corporală


    22.02.2019
  • ➤ Life


    Pisica Choupette a „mulțumit“ fanilor pe Instagram pentru mesajele de condoleanțe


    22.02.2019
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Cărturari brașoveni în lupta națională


    Alexandru Ciurcu - de la „apostolatul gazetăresc" la amărăciunea unui exil odios (III)


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Dylan Flores a fost prezentat oficial la Sepsi


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Marilena Neagu a semnat prelungirea contractului cu Corona


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    LNHF


    Corona joacă în week-end, în deplasare, cu CSM Galați


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    CSM Satu Mare a făcut instrucție cu Olimpia


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Final de drum pentru Halep la Dubai


    22.02.2019
  • ➤ Sport


    Derby local la Hărman


    Ultimele teste ale iernii


    22.02.2019
  • ➤ National


    Avocatul Toni Neacșu: Nici nu vă dați seama cât fierbe sistemul judiciar / Guvernul și Coaliția de guvernare vor ieși în genunchi


    21.02.2019
  • ➤ Sport


    Tenis. WTA, Dubai


    Simona Halep s-a oprit în sferturi. Românca, învinsă în trei seturi de Belinda Bencic


    21.02.2019
  • ➤ Sport


    Oficial. Marilena Neagu a semnat un nou contract cu Corona Brașov


    21.02.2019
  • ➤ National


    Tudorel Toader declanșează procedura de numire a unui nou procuror general


    21.02.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Năvala - altădată

    Articolul următor


    Lege pentru parter

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 25.266 milisecunde, încărcat în milisecunde