Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

Vremuri nebune

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Lavinia MARIAN, 26.07.2005
* Războaiele moderne, poluarea și defrișările pădurilor au dat peste cap clima din România

De cîțiva ani încoace, vremea luat-o razna. Ba chiar devine deseori înfricoșătoare, secerînd viețile oamenilor în potopuri, uragane și alte stihii necruțătoare. Astfel, de la an la an, cînd trebuie să fie cald e frig, cînd trebuie să ningă e soare. Ba plouă cu săptămînile, ba e secetă de crapă pămîntul. Nu mai sînt zăpezile de altădată, iar ploile se transformă în vijelii și ruperi de nori. De doi ani, tornadele au început să bîntuie și România. Cele patru anotimpuri și-au pierdut rînduiala în părțile noastre, iar în țările calde ninge. Bătrînii cred că sfîrșitul lumii e aproape. Specialiștii în meteorologie, ecologiști și climatologi din toată lumea au descoperit însă cauzele dereglărilor climaterice de pe planetă. Ei cred că de vină sînt tot oamenii.
Teorii cu un singur rezultat
În încercarea de a explica schimbările climaterice de pe glob, au apărut mai multe teorii. Una dintre acestea susține că de vină este înclinarea axei Pămîntului. Dar ipoteza n-a fost confirmată matematic. Altă teorie leagă anomaliile climaterice de alinierea planetelor din mai 2000, fenomen ce ar fi afectat poziția Terrei în sistemul solar. Din 11 în 11 ani au loc erupții solare, iar această ciclicitate ar influența vremea. O teorie a unor cercetători ruși afirmă că ciclicitatea ar fi de 33 de ani. În ultimii ani s-a observat și extinderea masei de aer tropical spre nord. Deci și circulația generală a maselor de aer are o influență, după părerea meteorologilor. De un an, cîteva voci spun că anomaliile s-au amplificat și din cauza modificării hărții Pămîntului după devastatorul cutremur din Oceanul Indian. Care a provocat ușoare mișcări de balans ale planetei față de axa sa de rotație, precum și o modificare a vitezei de rotație de aproape 3 microsecunde. Cea mai plauzibilă teorie rămîne însă cea a efectului de seră. Un fenomen cu urmări grave, pe care oamenii de știință se străduiesc să-l descifreze pînă cînd nu va fi prea tîrziu.
Și războaiele schimbă clima
Fenomenul botezat El Nino a apărut brusc la începutul anilor ’90 în Oceanul Pacific, cînd s-au constatat schimbări ciudate de temperatură. În plină caniculă a început să ningă în țările din America Latină. Dereglarea meteorologică a fost corelată cu exploziile din Golf care poluau chimic atmosfera. În timpul războiului din Afganistan, ploi torențiale au inundat zone întinse din România, Italia, Austria, Cehia Bulgaria, Anglia. 26 dintre statele Americii au fost crunt afectate de secetă, flăcările au mistuit păduri întinse. Fenomenul s-a repetat identic și în țările asiatice: unele au înfruntat o secetă fără precedent, în vreme ce altele au fost inundate. Singurul continent care a scăpat de El Nino a fost Australia. Ploile acide au apărut și la noi în 1999. Apa de ploaie are PH-ul de 7-8, dar în acel an în județele Caraș-Severin și Timiș valorile PH-ului au coborît pînă la 5 și chiar sub această valoare. Ploile acide au fost generate de bombardarea întreprinderilor chimice din Iugoslavia.
Vina omului
Principalul vinovat și răspunzător de schimbările climatice este omul. Din cauza poluării tot mai intense a apărut așa-numitul „efect de seră“. În ciuda tehnologiilor performante, 90% din sursele energetice sînt combustibilii fosili, care sînt și poluanți. S-a revenit la folosirea cărbunelui, un alt agent poluator. Din cauza automobilelor, temperatura globală crește anual cu un grad. În România, în ultimii ani, chiar dacă industria și-a restrîns activitatea, numărul de autoturisme s-a dublat, ceea ce a dus, implicit, la creșterea poluării. În ultimii 50 de ani, populația de la orașe a crescut de trei ori. Iar orașele sînt poluatori de categorie grea.
Planeta se încălzește
Așa-numitele „gaze de ser㓠împiedică răcirea porțiunii de pe Pămînt unde este noapte. Astfel, atmosfera se încălzește mai mult decît ar trebui devenind o seră. Același fenomen a generat temperaturile de sute de grade Celsius de pe Venus, unde atmosfera este alcătuită aproape exclusiv din dioxid de carbon. Concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut de 4 ori în ultimii 50 de ani. Cele mai importante gaze care produc efectul de seră sînt: dioxidul de carbon (59%), metanul (18%), oxizii de azot (12%) și ozonul de suprafață (12%). Moleculele de ozon care cad din atmosferă intră în reacție cu poluanți ca metan, dioxizi de carbon și azot produși de mașini.
Mai puțin ozon
O dată cu instalarea efectului de seră, stratul de ozon din stratosferă se diminuează. Acest gaz are rolul de a respinge 99% din radiațiile ultraviolete. Nivelul ridicat de UV are consecințe negative asupra sănătății omului: boli genetice, boli de ochi. Determină creșterea smog-ului din atmosferă. Scăderea cantității de ozon a fost raportată pentru prima dată în 1974. Aceasta a fost constantă vreme de peste 600 milioane de ani. Prezența ozonului a dat organismelor ocazia să evolueze și să trăiască pe uscat.
Găuri în stratul de ozon
Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reținînd razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate în flacoane cu aerosoli, frigidere și detergenți, aceste gaze au ajuns în aer în cantități mai mari decît poate suporta atmosfera. Pe măsură ce se ridică, se descompun, formîndu-se cloridioni, care atacă și distrug stratul de ozon. Efectul a fost semnalat pentru prima oară în anul 1985 de către oamenii de știință care lucrau în Antarctica. Ei au observat formarea unei găuri în stratul de ozon. În 1995, s-a constatat că astfel de găuri au apărut și în zona Arcticii și a Europei de Nord.
Amenințarea spray-urilor
Stratul de ozon este regiunea atmosferei cuprinsă între 19 și 48 km altitudine. Ozonul se formează prin acțiunea razelor solare asupra oxigenului. Acest proces are loc de cîteva milioane de ani. Oamenii de știință au fost îngrijorați cînd au descoperit în anii ’70 că produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi (CFC) folosite îndelung ca refrigerenți și în spray-urile cu aerosoli sînt o amenințare pentru stratul de ozon. Eliberate în atmosferă, aceste chimicale se ridică și sînt descompuse de lumina solară, clorul reacționînd și distrugînd moleculele de ozon - pînă la 100.000 de molecule de ozon la o singură moleculă de CFC. Folosirea acestor tipuri de compuși chimici a fost interzisă în Statele Unite și nu numai. Și halocarburile bromurate și oxizii de azot din îngrășăminte atacă stratul de ozon. Distrugerea lui duce la creșterea numărului de cancere de piele și a cataractelor, distrugerea unor culturi, a planctonului.
Ploi acide
Ploaia acidă apare atunci cînd dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluării industriale, se amestecă în atmosferă cu vaporii de apă. Ploaia acidă distruge plantele și animalele. Păduri întregi au dispărut din cauza ploilor acide. Mai rău este dacă aceste ploi acide ajung în lacuri sau rîuri, omorînd și cele mai mici organisme. Se estimează că în Statele Unite și Canada există 50.000 lacuri moarte biologic. În 1984, raporturi privind mediul ambiant indicau faptul că aproape o jumătate din masa forestieră a Pădurii Negre din Germania, a fost afectată de ploi acide.
Consecințe asupra vieții
Numărul celor care suferă de afecțiuni pulmonare, în special în rîndul copiilor și al bătrînilor, este în continuă creștere. La fel și frecvența cazurilor de cancer de piele. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai reține radiațiile ultraviolete nocive. Poluarea atmosferică contribuie anual la aproximativ 120.000 de decese în SUA. O inversiune termală deasupra orașului Donora, din Pennsylvania, în 1948, a cauzat afecțiuni pulmonare la peste 6.000 de persoane și moartea a 20 dintre ele. Severe cazuri de poluare în Londra au luat 4.000 de vieți în 1952 și alte 700 în 1962. Degajări de izocianat de metil în aer în timpul unei inversiuni termale a cauzat dezastrul din India, din decembrie 1984, cînd s-au produs peste 3.300 de decese și alte 20.000 de îmbolnăviri. Cei mai expuși îmbolnăvirii din cauza poluării sînt cei foarte tineri, bătrînii, fumătorii și mai ales persoanele cu afecțiuni cardiatice sau pulmonare.
Ce ne așteaptă?
Încălzirea globală produce schimbări de climă, modificarea nivelului mării, schimbări geomorfologice, modificări în agricultură, chiar și politică. Specialiștii au prezis că pînă în anul 2025 temperatura va crește cu 2 grade C distrugînd „centura de porumb“ a Americii de Nord care produce mare parte din cerealele mondiale. Vor crește prețurile la alimente. Unele țări nordice vor cultiva cereale pe care nu credeau că le pot planta vreodată. Crește frecvența furtunilor tropicale. Nivelul mării este în creștere, urmînd să fie cu 88 cm mai înalt la sfîrșitul acestui secol, cînd temperaturile vor crește cu pînă la 5,8 grade C. Insulele Maldive vor fi înghițite de ape. La fel orașele Londra și New York. Seceta se va accentua în Africa și unele zone din Asia. Poluarea resurselor de apă va atrage după sine izbucnirea unor epidemii. Ghețarii s-au subțiat în ultimii 60 de ani cu 15 %. O mare parte din ei se va topi (Groenlanda, de exemplu, cu 2.7 milioane de km cubi de gheață). Eroziunea în zonele de coastă se va accentua.
Varianta cea mai pesimistă
Cea mai dramatică estimare a specialiștilor prevede că populația Terrei va crește pînă la 15 miliarde în 2100. Acum, pe planeta trăiesc 6,5 miliarde de oameni. Dacă omenirea nu reușeste să dezvolte în timp real noi tehnologii, cu ajutorul cărora să obțină energie fără emisii de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va crește cu 5,8 grade Celsius față de cea actuală. Iar cantitatea de precipitații cu 20%. Pentru România secolului XXII, cercetătorii prevăd o încălzire de 2 grade Celsius în timpul iernii și de 3,5 - 4,3 grade vara. La capitolul precipitații, informațiile sînt vagi: iarna vor fi schimbări nesemnificative, iar verile vor deveni mai secetoase. Cercetătorii români cred că în Dobrogea accentuarea tendinței de secetă va duce la deșertificare.
Mai puține radiații
Cum stratul de ozon se pare că nu mai poate fi refăcut, s-au propus mai multe soluții pentru diminuarea cantității de radiații solare ce ajunge pe suprafața Pămîntului. Însă obturarea parțială a luminii solare va duce la diminuarea proceselor de fotosinteză. De aceea, din momentul în care s-a conștientizat riscul, au fost alocate fonduri suplimentare pentru ingineria genetică. Deja s-au obținut plante transgenice. Programul de cercetări genetice are în vedere ca, în final, să obținem o clorofilă capabilă să folosească, pentru procesele biologice, întreg spectrul de radiații solare ce ajunge pe suprafața terestră.
Brașov, orașul cu puține zile senine
Iarna în Brașov este destul de rece și lungă, uneori prelungindu-se pînă în aprilie. Chiar dacă anul trecut, la Crăciun nu era strop de zăpadă. În sezonul friguros și noaptea, aerul rece de pe pante se scurge și se acumulează pe fundul depresiunii, determinînd inversiuni termice. Înghețul apare în centru cu circa 8 zile mai tîrziu decît în cartierele mărginașe ale orașului și dispare cu 4 zile mai devreme. Luna cea mai secetoasă este, în general, februarie, iar cea mai ploioasă, iulie. Circa 125 zile pe an, cerul este acoperit total, iar 147 zile pe an în Brașov plouă sau ninge. La Bod s-a înregistrat la 25 ianuarie 1942 cea mai scăzută temperatură din țară: -38,5 grade C, minima pe glob fiind de -75 grade C (Verhoiansk, Siberia).
Avem nevoie de păduri
Defrișările masive din ultimii ani au dus la deteriorarea stratului de ozon. Dacă nu sînt păduri, nu este destul oxigen și nici destulă ploaie. Circa 2 miliarde de tone de dioxid de carbon suplimentar este atribuit fenomenului despăduririi, inclusiv incendierii pădurilor. În prezent, pădurile pot recicla doar 30% din emisiile actuale de CO2. Dezastrul inundațiilor din această vară din zona Neamț, Bacău și Vrancea a fost amplificat din cauza tăierii inconștiente a pădurilor pe masivi întregi.
    2005, un an nebun
Luna ianuarie 2005 a început cu plus 20 de grade la Curtea de Argeș și Tîrgoviște. În martie, la Brașov temperatura a coborît spre minus 20 de grade. În aceeași lună, o furtună de zapadă s-a abătut peste București. Luna aprilie a venit cu inundații catastrofale în Banat. Tot atunci s-a produs și prima dintre cele 10 tornade din acest an. În iunie, vremea s-a răcit, amintind de toamnă. În iulie a început potopul. Diferența majoră dintre ploile care au dus la inundații istorice pînă acum în România și cele din acest an a fost cantitatea enormă de apă: 67 de litri pe metru pătrat în numai 60 de minute. Iar natura își bate propriile recorduri. Acum două săptămîni, s-au înregistrat 140 l/mp în 3-4 ore, în timp ce anul trecut meteorologii erau mirați de 312 litri de apă căzuți în 24 de ore. Specialiștii spun că noua „varietate“ de ploi din țara noastră este de tip tropical. Iar ăsta e doar începutul.
Cea mai cumplită iarnă: 1923
• În iarna anului 1923, stratul de zăpadă a atins 299 cm. Pentru a trece pe străzi, brașovenii au tăiat tunele între case, iar pentru a scăpa de zăpadă, a intervenit armata. În martie 1947, a fost un viscol puternic, fiind considerată una dintre cele mai geroase ierni din ultimul secol. Rîurile înghețaseră, trenurile se împotmoliseră. Primăria Municipiului Brașov anunța pe cei care nu curăță zăpada din dreptul caselor că vor fi amendați cu sume între 5.000 și 10.000 lei, iar „în caz de recidivă vor fi pedepsiți cu închisoare polițienească de pînă la 30 zile“. Iarna lui 2000 a fost cea mai rece după cea din 1978, considerată cu temperaturi record. Verile din ultimii ani au fost cele mai călduroase din 1860 încoace. În ultima jumătate de secol, anul 2002 a fost cel mai secetos. Iar pînă acum 2005 pare să concureze pentru cel mai ploios.
Meteorologie populară
• În credința populară se spune că pămîntul se răzbună o dată la șapte ani. Că după o iarnă geroasă, vine o vară caniculară. Dar vremea din ultimii ani nu a prea confirmat zicalele populare. La țară se păstrează multe superstiții legate de fenomenele meteorologice. Porcul cu paiul în gură înseamnă ploaie sigură. La fel și scăldatul vrăbiilor în praf. Dacă viscolește în decembrie vor roi albinele, gerul din ianuarie umple hambarul. Dacă animalele se culcă pe partea stîngă de Crăciun, însemnă că iarna va fi lungă și geroasă. Cu toate că știu multe despre prognoza meteo, nu o dată țăranii s-au mirat de vicisitudinile vremii, de comportamentul animalelor care au făcut pui de mai multe ori pe an sau au intrat în rut în plină iarnă.
Cei mai mari poluatori ai lumii
Potrivit rapoartelor ONU, 108 milioane de tone de dioxid de carbon sînt eliminate anual în Canada. Astfel, pentru fiecare canadian revin 4 tone de CO2 degajat anual în atmosferă. Canada este întrecută de Statele Unite în ceea ce privește producerea de CO2 pe cap de locuitor. Peste 30% din noxele din atmosferă sînt aruncate de întreprinderile americane. Rasa umană consumă resursele Terrei de 20 de ori mai rapid decît se pot reface.
Ce putem face?
• Să evităm deodorantele de tip spray, fixativul de păr, instalațiile de aer condiționat.
• Să folosim bicicleta sau transportul în comun.
• Să economisim hîrtie, pentru a salva pădurea, să plantăm copaci.
• Să folosim energia în mod rațional.
• Să reciclăm cît mai mult posibil.
• Să ne izolăm casa.
Soluții în spațiul extraterestru
Pentru că stratul de ozon nu mai poate fi refăcut, oamenii de știință au propus două soluții pentru diminuarea cantității de radiații solare ce ajung pe suprafața Pămîntului:
• ECLIPSĂ ARTIFICIALĂ. Cu ajutorul unei folii reflectorizante cu suprafața de 100.000 kmp, plasată pe orbită, la altitudinea de 1.000 km. Avantajul acestei soluții constă în faptul că folia poate fi îndepărtată în numai cîteva zile din momentul în care se decide că procentul de metan din atmosferă nu mai prezintă pericol. Costul însă este uriaș, aproximativ 2.000 miliarde dolari.
• NOR ARTIFICIAL DE PRAF. Această soluție a fost deja testată de specialiștii de la NASA în timpul războiului din Golf din 1991, în cadrul unui program secret, realizat în colaborare cu CIA. Norul de fum produs în urma incendierii sondelor din Kuweit a dus la modificări detectabile ale climei la nivel local și mondial. Dar, din momentul lansării pe orbită, nu vom mai avea nici un control asupra evoluției norului reflectorizant. Totuși, conform simulărilor NASA, durata sa de viață nu poate fi mai mare de 30 de ani. Avantajul acestei soluții constă în costul relativ redus, de numai 500 miliarde dolari.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina

Mărturii în imagini


Iernile de altădată




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Muzicieni brașoveni, în epicentrul epidemiei din China


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, amical cu nouă goluri la Vulcan


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov a luat un jucător de la Sepsi OSK 2 l Marin Barbu: „Nu e rău copilul“


    22.01.2020
  • ➤ Local


    CCR: Teodor Meleșcanu nu a fost ales legal președintele Senatului


    22.01.2020
  • ➤ Local


    A fost inaugurată Unitatea Medicală Mobilă aSpitalului Clinic de Pneumoftiziologie Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Local


    Nominalizări pentru „Premiile Anului în Cultur㔠la Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Respectă și vei fi respectat!


    22.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    O brașoveancă va fi procurorul general al României


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Merge greu


    Lucrările la pasajul Fartec trebuie să fie gata în prima jumătate a anului


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a decontat 3 milioane de lei pentru tratamente medicale în străinătate


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Compania Apa înlocuiește țevile vechi de 40 de ani de pe b-dul Saturn


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Explozie într-un bloc din Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    60.000 de lei lunar, pentru stimulentele salariale în spitalele brașovene


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Peste 200 de elevi în învățământul dual, la Săcele


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Ervin Albu, candidatul PNL la Primăria Codlea


    22.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Noi cazuri de gripă, confirmate în județul Brașov


    22.01.2020
  • ➤ National


    Întâi bani și pe urmă dreptate


    Blocaj în sălile de judecată


    22.01.2020
  • ➤ National


    Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului îl cercetează pe Meleșcanu


    22.01.2020
  • ➤ National


    Liviu Dragnea rămâne în închisoare și este obligat să plătească și cheltuieli de judecată


    22.01.2020
  • ➤ Life


    Ca o divă în Republica Dominicană


    Mădălina Ghenea a făcut furori la „Cana Dorada”


    22.01.2020
  • ➤ Life


    Românii au Talent, sezonul 10 la PRO TV


    22.01.2020
  • ➤ Life


    Laurette s-a combinat cu fostul soț al unei vedete?!


    22.01.2020
  • ➤ Life


    „Mama” lui Așchiuță a împlinit 78 de ani


    22.01.2020
  • ➤ Cititori


    E bine de știut


    Cum să ne ferim de indigestie


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Mirel Rădoi pune piciorul în prag la Națională


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Patinaj viteză


    Obiective mari pentru patinatorii Coronei Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Primul amical al iernii pentru ACS SR Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep, în turul 2 la Australian Open 2020


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    „Fierul se repară...“


    Fotbalistul Marian Constantinescu a trecut prin clipe de coșmar


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    Timișoara va avea un nou stadion! Brașovul rămâne codaș la acest capitol


    21.01.2020
  • ➤ Local


    Brașovul a prezentat stadiul de implementare a Planului de Calitate a Aerului


    21.01.2020
  • ➤ Local


    Un procuror de la Parchetul Curții de Apel Brașov, propunerea pentru șefia Parchetului General


    21.01.2020
  • ➤ Sport


    Reacția Simonei Halep după victoria de la Australian Open: "Am fost mai puternică"


    21.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    Ce se întâmplă cu pensiile


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Va fi a orașului


    Marca FC Brașov va fi înregistrată la OSIM, pentru Municipalitate


    21.01.2020
  • ➤ Arta & Cultura & Media


    Invitație pentru copii la Opera Brașov, la musical-ul „Frumoasa din Pădurea Adormită”


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    PSD nu prea are candidat pentru Primăria Brașov


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    De la cenușăreasă la vedetă


    Spitalul din Săcele are dotări unice în județul Brașov


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Licitația pentru căminul Școlii Profesionale Kronstadt așteaptă ok-ul ANAP


    21.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Se caută soluții pentru descongestionarea traficului spre Sânpetru


    21.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Ministrul Mediului cere Brașovului un raport privind starea de sănătate a populației


    21.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Din toamnă, elevii au transportul gratuit


    21.01.2020
  • ➤ National


    Primul pas spre anticipate?


    Guvernul apasă butonul alegerii primarilor în două tururi


    21.01.2020
  • ➤ Economic


    Sondaj


    Schimbarea jobului în 2020, în topul priorităților pentru cei mai mulți români


    21.01.2020
  • ➤ Economic


    Șefa FMI: Economia globală riscă o reîntoarcere la Marea criză economică


    21.01.2020
  • ➤ Economic


    Pensia minimă, garantată de stat este 704 lei


    21.01.2020
  • ➤ Economic


    Programul Rabla pentru electrocasnice va continua în 2020


    21.01.2020
  • ➤ Doctor


    De ce să bem lapte de capră


    21.01.2020
  • ➤ Doctor


    Cea mai bună dietă în 2020: cum te ajută să slăbești


    21.01.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Viață scurtă

    Articolul următor


    Se subțiază monopolul P&P

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 25.969 milisecunde, încărcat în milisecunde