Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

Fabrica de unde

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 03.05.2006
* Pentru prima dată în istoria citadelei undelor radio de la Bod, un ziarist pătrunde în laboratorul în care fire invizibile se transformă în voci și muzică

A fost cea mai importantă stație de radio din România, cu cel mai puternic emițător din sud-estul Europei. Locul prin care treceau toate comunicațiile radio de la conducere către popor, instituția care nu avea voie să fie sabotată. Au vrut să pună mîna pe ea legionarii și naziștii. A fost apărată, bombardată și, în cele din urmă, a ajuns unealta comuniștilor. Stația de radioemisie de la Bod înseamnă istoria radioului în România. Și, mai mult, istoria undelor radio în lume, fiindcă la realizarea ei a contribuit însuși Marconi, părintele radioului, care a venit la Brașov să vadă personal cum i se pune în practică invenția. În perioada regimului comunist a fost păzită cu strășnicie, pentru ca nici musca să nu pătrundă. Pentru prima oară în istoria stației, un ziarist a ajuns în inima laboratoarelor acestei fabrici de unde. Monitorul Expres vă prezintă în exclusivitate povestea stației Bod.

Un tren de aparatură

Dacă s-ar fi păstrat, vechiul emițător ar fi împlinit 70 de ani. Era pe lămpi, de dimensiuni uriașe, iar procesul de funcționare a ajuns subiect de glumă pentru pasionații de radio și electronică de astăzi. Doar pupitrul de comandă mai trăiește, într-una din sălile Muzeului de Știință și Tehnic㠄Dimitrie Leonida“. Povestea stației de la Bod începe în 1934. Atunci au luat drumul Brașovului aparatele care urmau să constituie cea mai mare puternică stație de radioemisie a României. Echipamentul a fost încărcat în mai multe vagoane și trimis către Feldioara, prima locație propusă. „Proprietarii n-au mai vrut să vîndă terenul de la Feldioara și garnitura s-a plimbat pe linia ferată încolo și-ncoace pînă s-a depistat locul cel mai bun de emisie-recepție. Fiindcă nu se putea emite sub 1.000 de Hz. S-a descoperit că cel mai bun semnal e la Bod“, povestește tehnicianul Mihai Lunguleac (foto jos), cel mai vechi angajat al stației.

Marconi la Brașov

Puțini știu că stația de la Bod a fost pusă pe picioare de însuși Marconi, părintele oficial al radioului. „Inventatorul a venit special de la Londra la Brașov și a stat multă vreme aici. Locuia la Hotel Coroana“, spune tehnicianul care păstrează cu sfințenie un plic adresat lui Marconi, sosit de la Londra. Din păcate, scrisoarea s-a pierdut. Locația pentru viitoarea stație radio era tare păcătoasă: totul trebuia construit pe o mlaștină. Clădirea stației, aceeași de astăzi, a fost ridicată pe piloni de stejar impregnat, cu armături de fier, înalți de 15 metri. Lucrarea s-a făcut din banii Societății Anonime Române de Radiodifuziune. Ulterior, stația a fost finanțată și patronată de Casa Regală. În 1935, stația a început să funcționeze, iar la 1 ianuarie 1936, a fost pus în funcțiune emițătorul de 150 KW. La acea oră, cel mai puternic din țară și din estul Europei. Doar rușii aveau stații mai puternice ca noi.

Primele emisii

Era un emițător Marconi, produs în Anglia, alimentat de grupuri electrogene uriașe, care funcționau la început cu păcură, apoi cu motorină și, din anii ’60, cu gaz metan. Consuma mult curent, catodul lămpilor se epuiza repede. „Noi i-am zis «englezoaica», pe urmă a venit «franțuzoaica», azi e «americanca». Era un emițător cu multă parte mecanică. Primul studio era în Bod Sat, ulterior s-a mutat chiar în această încăpere, care era antifonată. S-a mai păstrat doar «ochiul de ciclop», prin care se comunica cu studioul“, povestește Liciliu Marcelino Onu (foto sus), șef centru emisie la Stația Bod. S-a tras și o linie telefonică specială cu Bucureștiul, prin care soseau comunicatele importante pentru țară. Primele emisii au fost voci umane, apoi concerte simfonice. „Aici se făceau și programe, se și transmitea de la București către toată România. Ulterior, studiourile s-au mutat în capitală, și la Bod a rămas doar emițătorul“, explică Onu.

Iorga, cenzurat

În primii ani, la Bod a lucrat și inginerul Paul Știubei. S-a angajat la radio în anul 1933 și a fost trimis la Bod. „Clădirea era încă umedă, nu se uscase bine zidăria. Legătura cu Bucureștiul se făcea prin telefon. Linia era foarte proastă și am fost nevoiți să folosim un post de recepție radio, ca să primim programul de la sediul central și să-l retransmitem. În 1940, ori de cîte ori vorbea Iorga la radio, în studioul de emisie sosea directorul general, Istrateanu, care îmi spunea: «Domnule Știubei, lasă-mă pe mine la pupitru»“, povestea într-un interviu fostul inginer, explicînd că directorul cenzura declarațiile istoricului care nu erau favorabile nemților. „Și directorul general stătea cu mîna pe buton, să închidă emisia, dacă spusele lui Iorga deranjau prea tare“.

Un ministru plîngînd la microfon

Tot Știubei spunea că, în vara lui 1940, a primit sarcina de a înregistra clopotele din Ardeal. „Era problema Transilvaniei în discuție. Și m-am dus la Brașov, la bătrînul Brediceanu, cu care am stat de vorbă și mi-a spus cam unde trebuia să mă duc: la Făgăraș, la Avrig, în alte locuri. Și am înregistrat clopotele pe discuri“. În acea noapte, după Dictatul de la Viena, Transilvania a fost cedată Ungariei horthyste. La radio a vorbit însuși Mihail Manoilescu, ministrul de externe, cel care făcuse tratativele. „N-am mai auzit așa ceva, un om plîngînd la microfon. Un ministru! Apoi a urmat emisia cu clopotele. Nici n-a mers bine 10 minute, că a venit un telefon de la Palat: «Ce e cu asta? Ce e porcăria asta? Opriți imediat emisiunea!»“, povestea Știubei, care a fost căsătorit cu Teodora Sadoveanu, fiica prozatorului.

Atacul legionarilor

Vasile I. Ionescu, unul dintre cei mai longevivi slujitori ai Radiodifuziunii Române, fusese numit director general din dispoziția expresă a regelui Carol II. El a descris în memoriile sale episoade din ianuarie 1941. „La Bod, uzina fusese ocupată de armată, pe cînd postul era ocupat de rebeli sub conducerea unui oarecare Duma; deci emisiuni nu se puteau face. Deoarece cablul Bod era în parte utilizabil, am început parlamentări telefonice cu conducătorul rebelilor, în vederea predării emițătorului și am comunicat inginerului Jugănaru, directorul postului, că instituția este militarizată și că se face pasibil de rigorile codului de justiție militară, în cazul în care nu dă urmare dispozițiunilor date, la care a răspuns că se pune la dispoziția Societății“. Rebelii erau legionari.

„Emisia continuă“

Primii ani ai stației de la Bod și, mai ales, evenimentele din timpul războiului au făcut subiectul unei pelicule, turnate în 1985. În „Emisia continuă“, rolul principal l-a deținut Mitică Popescu, iar subiectul filmului tratează evenimentele zilelor cînd stația Bod, atacată de trupele germane, a încetat pentru scurtă vreme să mai funcționeze. Nemții n-au reușit să ocupe stația, fiind nevoiți să se retragă. Stația de la Bod este cea care a transmis comunicatele istorice ale vremii, ținînd la curent populația cu mersul războiului. „Prin noi s-au transmis marile știri, eram singurul emițător care acoperea tot teritoriul țării, eram recepționați chiar și în Franța și Germania. Nemții au vrut să pună în funcțiune o stație de putere asemănătoare la Tîncăbești, dar n-au mai reușit pentru că garnitura de tren cu echipament a fost bombardată de americani și aparatura distrusă“, spune Lunguleac.

„Călărețul“ din munți

La retragerea nemților, pilonul 2 a fost atins de o bombă de aviație și avariat. A fost refăcut în 1946, de firma Siemens. Pilonii de azi au 250 de metri înălțime. Au venit apoi comuniștii să administreze stația. Alte reguli, alte probleme. Fiind considerată punct strategic, stația era păzită de securitate pentru c㠄de aici se putea opri orice mesaj radio“. Angajații nu aveau voie să divulge niciun secret. „N-aveai voie să spui puterea emițătorului, înălțimea pilonilor, stocurile de combustibil. Nimic. Trebuia să-ți ții gura“, își amintește tehnicianul. Pare greu de crezut, dar, în regimul trecut, au existat posturi de radio clandestine. „Pe vremea lui Dej, era unul care emitea din Făgăraș. Îi ziceam «Călărețul». Își începea discursul cu «Frați români». Folosea un generator cu pedale. Se plimba tot timpul și schimba și frecvențele ca să nu fie prins. Isteț făgărășean! Făcea parte din mișcarea de rezistență din munți“, povestește Lunguleac.

Doar muzică simfonică

În momentele critice ale istoriei, stația Bod a vut un rol covîrșitor. Dacă n-ar fi funcționat la cutremurul din 1977, haosul și panica ar fi pus stăpînire peste români. Și nu numai. „Imediat după seism am fi vrut să transmitem, dar n-aveam ce. Bucureștiul tăcea. Abia pe la ora 23, la două ore după catastrofă, s-a transmis un comunicat oficial. Apoi, numai muzică simfonică. Ceaușescu era în Africa, pînă s-a întors, a doua zi dimineața, mai mult nu s-a spus. Dar ulterior, a dat liber să se poată vorbi la radio și din afara granițelor“, spune Lunguleac. Stația n-a pățit nimic, doar niște relee s-au avariat. În 1965, s-a schimbat emițătorul. La stația Bod a venit „franțuzoaica“, un emițător Thomson-Houston. Doar trei de acest fel funcționau în lume: prototipul din Franța, unul din Iran și cel de la Bod.

Motoare de vapor

În 1965, stația nu era încă racordată la sistemul energetic. Alimentarea cu energie electrică se făcea prin niște generatoare uriașe. Sala motoarelor este și astăzi funcțională, dar n-a mai pornit-o nimeni de ani de zile. Cele trei motoare de vapor marca elvețiană Sulzer, mastodonți de oțel, începeau să huruie după ce erau alimentate cu motorină. Generau electricitate pentru întregul sat. Stația mai avea și o fierărie proprie, în caz că mai trebuia ajustată vreo piesă. Și o stație de epurare a apei, pentru băut și pentru răcirea mecanismelor. În sala de emisie, unde trona emițătorul, un lung șir de „dulapuri“ metalice, numai ceasuri, butoane și indicatoare, temperatura nu scădea sub 26 de grade Celsius. Schimbarea becurilor, plasate la vreo 10 de metri înălțime în tavan, era o întreagă aventură. „Opt militari veneau cu o scară să schimbe un bec“, își amintește Onu, zîmbind.

„Securitatea stătea pe noi“

Dacă se întîmplă să cadă sistemul, sau în caz de revizie, „avem un receptor radio căruia îi zicem «Pitpalac». Ne avertizează dacă pana ține mai mult de 15 minute Pe vremuri, era un mare stres, trebuia totul reparat în cel mai scurt timp, Securitatea stătea pe noi. Veneau, filmau fiecare piesă, făceau anchete de ce s-a întrerupt emisia“, povestește Lunguleac. Înainte de 1989, stația de la Bod ținea de Ministerul Telecomunicațiilor și Poștelor. La stație a fost în vizită Ceaușescu, dar nu președintele, ci ministrul. Altfel, pe aici nu-și băgau nasul ștabii de partid, nici măcar secretarii de județ. „Oricine ar fi fost, trebuia să aibă autorizație de acces, altfel nu intra. Dar conducerea PCR Brașov n-a avut această curiozitate niciodată“. Cu toate restricțiile și regimul aproape militar, angajații de la Stația Bod și-au văzut de treabă și „cînd se putea, ascultam «Europa liberă», chiar aici, în stația lui Ceaușescu“.

Șase pași înapoi

„La Revoluție, paza s-a dublat. Erau și patrule și santinele. Totuși, pe 22 decembrie, securiștii care ne păzeau de obicei au intrat în post fără muniție. Așa primiseră ordin. Au fost zvonuri că teroriștii vor să ocupe stația, că au venit parașutiști în Pădurea Bogății, dar toate au fost neadevărate. Stația a trecut în liniște în democrație“, explică Onu. Astăzi, Stația Bod emite doar pe unde medii și lungi. „Ziua emițătorul transmite «Antena Satelor», iar noaptea «Radio România Actualități». Pe unde medii, doar studiourile teritoriale Tîrgu-Mureș și «Antena Brașovului». Azi nu mai sîntem stația cea mai puternică din țară, pentru că pe unde lungi nu poate funcționa mai mult de un emițător, România nu e destul de mare și mai multe emițătoare ar interfera“, spune Onu. În mod ciudat, cea mai puternică stație de radio românească a fost „downgradată». Din 2003, noul emițător, Harris, „americanca“, e pe tranzistoare și tehnologie digitală de modulare. Dar are o putere de doar 200 KW. De șase ori mai mică decît a vechiului emițător. De ce?

Părintele radioului

• Guglielmo Marconi s-a născut în Bologna, Italia, în 1874. Din 1896 a plecat în Anglia, unde și-a început experimentele de transmisie radiotelegrafică pe distanță de 2.400 m. În 1898 a realizat prima transmisie peste Canalul Mînecii, între Anglia șiI Franța, trimițînd salutări omului de știință francez Edouard Branley (distanța 50 km). În 1901 a reușit prima transmisie transatlantică. Un an mai tîrziu a transmis primul mesaj întreg. Marconi a utilizat o lungime de undă de 100m. În 1902 a avut loc prima transmisiune radio a vocii umane. Abia în 1909, inventatorul a primit premiul Nobel pentru fizică pentru telegrafia fără fir.

Începuturile în România

• Primele radiodifuziuni cu programe permanente s-au înființat în anii ’30, în SUA, Anglia și Franța. În România, primul post radiotelegrafic a fost instalat la Herăstrău de către ing. Nicolae Vasilescu Karpen. Avea o putere de 150kw cu lungimea de undă de 11.000 m. În anul 1920 a fost înlocuit cu un post de emisie cu arc electric. La 3 mai 1928, a luat ființă Societatea Română de Radiodifuziune, iar în iulie, au început să fie transmise primele emisiuni ale postului de radio București. Prima stație națională a fost cea de la Bod, în 1935.

Lungul drum al comunicatelor

• Comunicatul Regelui Mihai din ziua de 23 august 1944 a fost imprimat la Palatul Regal, pe disc de ceară. Discul a fost transportat la sediul Radiodifuziunii din Str. Nuferilor. De aici, mesajul sonor a fost transmis prin cablu telefonic, la Bod. De la Bod, l-a auzit toată țara.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Ronan Keating, primul pasager pe aeroportul Brașov


    24.08.2019
  • ➤ Economic


    Eugen Teodorovici le-a cerut PSD-iștilor să îi aplaude în picioare pe cei un milion de bugetari


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Un șarpe, în raftul cu roșii la Kaufland, în Sfântu Gheorghe


    24.08.2019
  • ➤ Local


    O americancă a avut un accident pe Tâmpa


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Cerbul de Aur rămâne fără telespectatori


    24.08.2019
  • ➤ National


    Două asociații ale magistraților îi solicită lui Klaus Iohannis să nu aprobe numirea judecătoarei Dana Gârbovan în funcția de ministru al Justiției


    24.08.2019
  • ➤ Local


    Ana Birchall, dată afară de la Ministerul Justiției pentru că a vrut să desființeze SS. Noul ministru, Dana Gârbovan


    23.08.2019
  • ➤ Local


    Ultima defilare de 23 August din Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    4 sfaturi care te ajută să faci cele mai potrivite alegeri când vine vorba de haine pentru bebeluși!


    23.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Agresor cu un cuțit în mână, prins de jandarmi seara trecută pe str. 13 Decembrie


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Zgârie nori


    Top 10 cele mai înalte clădiri din lume


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Trenduri


    Ce culori purtăm în toamna asta


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Duel nobil


    Prăjitura „Ducesa”


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Cu un minimum de efort


    Papagalii pot lua decizii economice complexe ca să facă profit


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Mereu regină


    Madonna a dat o petrecere nebună la 61 de ani


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Gyorfi se ține bine alergând în zori


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Nu și-a încheiat socotelile


    Columbeanu i-a intentat proces Monicăi Gabor


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Viața ca un film


    Marea dragoste a lui Vivien Leigh


    23.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Primăria face fețe fețe


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Show în Piața Sfatului


    Vânătorii de Cerb ochesc a doua oară


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Un pas bun pe șantierul Aeroportului Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Spitalul Județean Brașov va avea un centru de prelevare de organe, din 15 septembrie


    23.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Încă un director din pepiniera PSD


    23.08.2019
  • ➤ National


    Modificări legislative după cazul Caracal


    Ministerul Justiției propune pedepse mai mari pentru răpire


    23.08.2019
  • ➤ National


    Copiii români, hărțuiți în școlile din Marea Britanie


    23.08.2019
  • ➤ National


    Pe cine va pune PSD la Ministerul Educației


    23.08.2019
  • ➤ Week-end


    Unde ieșim


    Invitații de weekend


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Un shooting spectaculos


    Inna arată tot


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Surorile Aziz din România i-au dat gata pe libanezi


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Anda Adam, într-un minuscul costum de baie


    23.08.2019
  • ➤ Life


    Andreea Bălan își selectează nuntașii după look


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    Monitorul Expres răspunde la „întrebarea cititorului“


    Pentru ce tipuri de lucrări NU ai nevoie de autorizație de construire?


    23.08.2019
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Leacuri din medicina populară


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Start de sezon în Liga 4 Brașov


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Liga3, ediția 2019-2020


    Programul turului Seriei a 3-a


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Începe Liga a 3-a! ACS SR Brașov și Cetate Râșnov, start dificil


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    „Fotbalul este hobby-ul meu“


    ACS SR Brașov, cu Mitroi în frunte


    23.08.2019
  • ➤ Sport


    Surpriză totală în Liga I / Victor Pițurcă este noul manager al Universității Craiova!


    22.08.2019
  • ➤ Local


    Festivalul Pescăresc ,,Delta din Carpați - Doripesco“, la lacul Noua din Brașov


    22.08.2019

  • Ioan Naghi, director tehnic la ACS SR Brașov | Echipa va avea patru antrenori!


    22.08.2019
  • ➤ Prima pagina


    Start pentru Terminalul Aeroportului


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    La admiterea 2019


    Universitatea Transilvania acordă 30 de burse doctorale


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Show de excepție la herghelia de la Sâmbăta de Jos


    22.08.2019
  • ➤ Eveniment


    Angajatele de la Protecția Consumatorului nu mai au voie decolteu și fustă mini


    22.08.2019
  • ➤ Actualitate


    Începe ediția 19, din 2019


    „Cerbul de Aur“ este din nou în Piața Sfatului


    22.08.2019
  • ➤ National


    Ce a primit Iohannis de la Donald Trump


    „Make România great again!“


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Mereu frumoasă, dar și cu muncă


    Ce este fericirea pentru Catrinel Menghia


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Bobby Păunescu a cucerit-o pe sexoasa Alyssa Arce?


    22.08.2019
  • ➤ Life


    Corina Chiriac repetă de zor pentru show-ul de la Cerb


    22.08.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Înscrieri la BAC

    Articolul următor


    Adevărul trebuie spus!

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 63.743 milisecunde, încărcat în milisecunde