Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

Fabrica de unde

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 03.05.2006
* Pentru prima dată în istoria citadelei undelor radio de la Bod, un ziarist pătrunde în laboratorul în care fire invizibile se transformă în voci și muzică

A fost cea mai importantă stație de radio din România, cu cel mai puternic emițător din sud-estul Europei. Locul prin care treceau toate comunicațiile radio de la conducere către popor, instituția care nu avea voie să fie sabotată. Au vrut să pună mîna pe ea legionarii și naziștii. A fost apărată, bombardată și, în cele din urmă, a ajuns unealta comuniștilor. Stația de radioemisie de la Bod înseamnă istoria radioului în România. Și, mai mult, istoria undelor radio în lume, fiindcă la realizarea ei a contribuit însuși Marconi, părintele radioului, care a venit la Brașov să vadă personal cum i se pune în practică invenția. În perioada regimului comunist a fost păzită cu strășnicie, pentru ca nici musca să nu pătrundă. Pentru prima oară în istoria stației, un ziarist a ajuns în inima laboratoarelor acestei fabrici de unde. Monitorul Expres vă prezintă în exclusivitate povestea stației Bod.

Un tren de aparatură

Dacă s-ar fi păstrat, vechiul emițător ar fi împlinit 70 de ani. Era pe lămpi, de dimensiuni uriașe, iar procesul de funcționare a ajuns subiect de glumă pentru pasionații de radio și electronică de astăzi. Doar pupitrul de comandă mai trăiește, într-una din sălile Muzeului de Știință și Tehnic㠄Dimitrie Leonida“. Povestea stației de la Bod începe în 1934. Atunci au luat drumul Brașovului aparatele care urmau să constituie cea mai mare puternică stație de radioemisie a României. Echipamentul a fost încărcat în mai multe vagoane și trimis către Feldioara, prima locație propusă. „Proprietarii n-au mai vrut să vîndă terenul de la Feldioara și garnitura s-a plimbat pe linia ferată încolo și-ncoace pînă s-a depistat locul cel mai bun de emisie-recepție. Fiindcă nu se putea emite sub 1.000 de Hz. S-a descoperit că cel mai bun semnal e la Bod“, povestește tehnicianul Mihai Lunguleac (foto jos), cel mai vechi angajat al stației.

Marconi la Brașov

Puțini știu că stația de la Bod a fost pusă pe picioare de însuși Marconi, părintele oficial al radioului. „Inventatorul a venit special de la Londra la Brașov și a stat multă vreme aici. Locuia la Hotel Coroana“, spune tehnicianul care păstrează cu sfințenie un plic adresat lui Marconi, sosit de la Londra. Din păcate, scrisoarea s-a pierdut. Locația pentru viitoarea stație radio era tare păcătoasă: totul trebuia construit pe o mlaștină. Clădirea stației, aceeași de astăzi, a fost ridicată pe piloni de stejar impregnat, cu armături de fier, înalți de 15 metri. Lucrarea s-a făcut din banii Societății Anonime Române de Radiodifuziune. Ulterior, stația a fost finanțată și patronată de Casa Regală. În 1935, stația a început să funcționeze, iar la 1 ianuarie 1936, a fost pus în funcțiune emițătorul de 150 KW. La acea oră, cel mai puternic din țară și din estul Europei. Doar rușii aveau stații mai puternice ca noi.

Primele emisii

Era un emițător Marconi, produs în Anglia, alimentat de grupuri electrogene uriașe, care funcționau la început cu păcură, apoi cu motorină și, din anii ’60, cu gaz metan. Consuma mult curent, catodul lămpilor se epuiza repede. „Noi i-am zis «englezoaica», pe urmă a venit «franțuzoaica», azi e «americanca». Era un emițător cu multă parte mecanică. Primul studio era în Bod Sat, ulterior s-a mutat chiar în această încăpere, care era antifonată. S-a mai păstrat doar «ochiul de ciclop», prin care se comunica cu studioul“, povestește Liciliu Marcelino Onu (foto sus), șef centru emisie la Stația Bod. S-a tras și o linie telefonică specială cu Bucureștiul, prin care soseau comunicatele importante pentru țară. Primele emisii au fost voci umane, apoi concerte simfonice. „Aici se făceau și programe, se și transmitea de la București către toată România. Ulterior, studiourile s-au mutat în capitală, și la Bod a rămas doar emițătorul“, explică Onu.

Iorga, cenzurat

În primii ani, la Bod a lucrat și inginerul Paul Știubei. S-a angajat la radio în anul 1933 și a fost trimis la Bod. „Clădirea era încă umedă, nu se uscase bine zidăria. Legătura cu Bucureștiul se făcea prin telefon. Linia era foarte proastă și am fost nevoiți să folosim un post de recepție radio, ca să primim programul de la sediul central și să-l retransmitem. În 1940, ori de cîte ori vorbea Iorga la radio, în studioul de emisie sosea directorul general, Istrateanu, care îmi spunea: «Domnule Știubei, lasă-mă pe mine la pupitru»“, povestea într-un interviu fostul inginer, explicînd că directorul cenzura declarațiile istoricului care nu erau favorabile nemților. „Și directorul general stătea cu mîna pe buton, să închidă emisia, dacă spusele lui Iorga deranjau prea tare“.

Un ministru plîngînd la microfon

Tot Știubei spunea că, în vara lui 1940, a primit sarcina de a înregistra clopotele din Ardeal. „Era problema Transilvaniei în discuție. Și m-am dus la Brașov, la bătrînul Brediceanu, cu care am stat de vorbă și mi-a spus cam unde trebuia să mă duc: la Făgăraș, la Avrig, în alte locuri. Și am înregistrat clopotele pe discuri“. În acea noapte, după Dictatul de la Viena, Transilvania a fost cedată Ungariei horthyste. La radio a vorbit însuși Mihail Manoilescu, ministrul de externe, cel care făcuse tratativele. „N-am mai auzit așa ceva, un om plîngînd la microfon. Un ministru! Apoi a urmat emisia cu clopotele. Nici n-a mers bine 10 minute, că a venit un telefon de la Palat: «Ce e cu asta? Ce e porcăria asta? Opriți imediat emisiunea!»“, povestea Știubei, care a fost căsătorit cu Teodora Sadoveanu, fiica prozatorului.

Atacul legionarilor

Vasile I. Ionescu, unul dintre cei mai longevivi slujitori ai Radiodifuziunii Române, fusese numit director general din dispoziția expresă a regelui Carol II. El a descris în memoriile sale episoade din ianuarie 1941. „La Bod, uzina fusese ocupată de armată, pe cînd postul era ocupat de rebeli sub conducerea unui oarecare Duma; deci emisiuni nu se puteau face. Deoarece cablul Bod era în parte utilizabil, am început parlamentări telefonice cu conducătorul rebelilor, în vederea predării emițătorului și am comunicat inginerului Jugănaru, directorul postului, că instituția este militarizată și că se face pasibil de rigorile codului de justiție militară, în cazul în care nu dă urmare dispozițiunilor date, la care a răspuns că se pune la dispoziția Societății“. Rebelii erau legionari.

„Emisia continuă“

Primii ani ai stației de la Bod și, mai ales, evenimentele din timpul războiului au făcut subiectul unei pelicule, turnate în 1985. În „Emisia continuă“, rolul principal l-a deținut Mitică Popescu, iar subiectul filmului tratează evenimentele zilelor cînd stația Bod, atacată de trupele germane, a încetat pentru scurtă vreme să mai funcționeze. Nemții n-au reușit să ocupe stația, fiind nevoiți să se retragă. Stația de la Bod este cea care a transmis comunicatele istorice ale vremii, ținînd la curent populația cu mersul războiului. „Prin noi s-au transmis marile știri, eram singurul emițător care acoperea tot teritoriul țării, eram recepționați chiar și în Franța și Germania. Nemții au vrut să pună în funcțiune o stație de putere asemănătoare la Tîncăbești, dar n-au mai reușit pentru că garnitura de tren cu echipament a fost bombardată de americani și aparatura distrusă“, spune Lunguleac.

„Călărețul“ din munți

La retragerea nemților, pilonul 2 a fost atins de o bombă de aviație și avariat. A fost refăcut în 1946, de firma Siemens. Pilonii de azi au 250 de metri înălțime. Au venit apoi comuniștii să administreze stația. Alte reguli, alte probleme. Fiind considerată punct strategic, stația era păzită de securitate pentru c㠄de aici se putea opri orice mesaj radio“. Angajații nu aveau voie să divulge niciun secret. „N-aveai voie să spui puterea emițătorului, înălțimea pilonilor, stocurile de combustibil. Nimic. Trebuia să-ți ții gura“, își amintește tehnicianul. Pare greu de crezut, dar, în regimul trecut, au existat posturi de radio clandestine. „Pe vremea lui Dej, era unul care emitea din Făgăraș. Îi ziceam «Călărețul». Își începea discursul cu «Frați români». Folosea un generator cu pedale. Se plimba tot timpul și schimba și frecvențele ca să nu fie prins. Isteț făgărășean! Făcea parte din mișcarea de rezistență din munți“, povestește Lunguleac.

Doar muzică simfonică

În momentele critice ale istoriei, stația Bod a vut un rol covîrșitor. Dacă n-ar fi funcționat la cutremurul din 1977, haosul și panica ar fi pus stăpînire peste români. Și nu numai. „Imediat după seism am fi vrut să transmitem, dar n-aveam ce. Bucureștiul tăcea. Abia pe la ora 23, la două ore după catastrofă, s-a transmis un comunicat oficial. Apoi, numai muzică simfonică. Ceaușescu era în Africa, pînă s-a întors, a doua zi dimineața, mai mult nu s-a spus. Dar ulterior, a dat liber să se poată vorbi la radio și din afara granițelor“, spune Lunguleac. Stația n-a pățit nimic, doar niște relee s-au avariat. În 1965, s-a schimbat emițătorul. La stația Bod a venit „franțuzoaica“, un emițător Thomson-Houston. Doar trei de acest fel funcționau în lume: prototipul din Franța, unul din Iran și cel de la Bod.

Motoare de vapor

În 1965, stația nu era încă racordată la sistemul energetic. Alimentarea cu energie electrică se făcea prin niște generatoare uriașe. Sala motoarelor este și astăzi funcțională, dar n-a mai pornit-o nimeni de ani de zile. Cele trei motoare de vapor marca elvețiană Sulzer, mastodonți de oțel, începeau să huruie după ce erau alimentate cu motorină. Generau electricitate pentru întregul sat. Stația mai avea și o fierărie proprie, în caz că mai trebuia ajustată vreo piesă. Și o stație de epurare a apei, pentru băut și pentru răcirea mecanismelor. În sala de emisie, unde trona emițătorul, un lung șir de „dulapuri“ metalice, numai ceasuri, butoane și indicatoare, temperatura nu scădea sub 26 de grade Celsius. Schimbarea becurilor, plasate la vreo 10 de metri înălțime în tavan, era o întreagă aventură. „Opt militari veneau cu o scară să schimbe un bec“, își amintește Onu, zîmbind.

„Securitatea stătea pe noi“

Dacă se întîmplă să cadă sistemul, sau în caz de revizie, „avem un receptor radio căruia îi zicem «Pitpalac». Ne avertizează dacă pana ține mai mult de 15 minute Pe vremuri, era un mare stres, trebuia totul reparat în cel mai scurt timp, Securitatea stătea pe noi. Veneau, filmau fiecare piesă, făceau anchete de ce s-a întrerupt emisia“, povestește Lunguleac. Înainte de 1989, stația de la Bod ținea de Ministerul Telecomunicațiilor și Poștelor. La stație a fost în vizită Ceaușescu, dar nu președintele, ci ministrul. Altfel, pe aici nu-și băgau nasul ștabii de partid, nici măcar secretarii de județ. „Oricine ar fi fost, trebuia să aibă autorizație de acces, altfel nu intra. Dar conducerea PCR Brașov n-a avut această curiozitate niciodată“. Cu toate restricțiile și regimul aproape militar, angajații de la Stația Bod și-au văzut de treabă și „cînd se putea, ascultam «Europa liberă», chiar aici, în stația lui Ceaușescu“.

Șase pași înapoi

„La Revoluție, paza s-a dublat. Erau și patrule și santinele. Totuși, pe 22 decembrie, securiștii care ne păzeau de obicei au intrat în post fără muniție. Așa primiseră ordin. Au fost zvonuri că teroriștii vor să ocupe stația, că au venit parașutiști în Pădurea Bogății, dar toate au fost neadevărate. Stația a trecut în liniște în democrație“, explică Onu. Astăzi, Stația Bod emite doar pe unde medii și lungi. „Ziua emițătorul transmite «Antena Satelor», iar noaptea «Radio România Actualități». Pe unde medii, doar studiourile teritoriale Tîrgu-Mureș și «Antena Brașovului». Azi nu mai sîntem stația cea mai puternică din țară, pentru că pe unde lungi nu poate funcționa mai mult de un emițător, România nu e destul de mare și mai multe emițătoare ar interfera“, spune Onu. În mod ciudat, cea mai puternică stație de radio românească a fost „downgradată». Din 2003, noul emițător, Harris, „americanca“, e pe tranzistoare și tehnologie digitală de modulare. Dar are o putere de doar 200 KW. De șase ori mai mică decît a vechiului emițător. De ce?

Părintele radioului

• Guglielmo Marconi s-a născut în Bologna, Italia, în 1874. Din 1896 a plecat în Anglia, unde și-a început experimentele de transmisie radiotelegrafică pe distanță de 2.400 m. În 1898 a realizat prima transmisie peste Canalul Mînecii, între Anglia șiI Franța, trimițînd salutări omului de știință francez Edouard Branley (distanța 50 km). În 1901 a reușit prima transmisie transatlantică. Un an mai tîrziu a transmis primul mesaj întreg. Marconi a utilizat o lungime de undă de 100m. În 1902 a avut loc prima transmisiune radio a vocii umane. Abia în 1909, inventatorul a primit premiul Nobel pentru fizică pentru telegrafia fără fir.

Începuturile în România

• Primele radiodifuziuni cu programe permanente s-au înființat în anii ’30, în SUA, Anglia și Franța. În România, primul post radiotelegrafic a fost instalat la Herăstrău de către ing. Nicolae Vasilescu Karpen. Avea o putere de 150kw cu lungimea de undă de 11.000 m. În anul 1920 a fost înlocuit cu un post de emisie cu arc electric. La 3 mai 1928, a luat ființă Societatea Română de Radiodifuziune, iar în iulie, au început să fie transmise primele emisiuni ale postului de radio București. Prima stație națională a fost cea de la Bod, în 1935.

Lungul drum al comunicatelor

• Comunicatul Regelui Mihai din ziua de 23 august 1944 a fost imprimat la Palatul Regal, pe disc de ceară. Discul a fost transportat la sediul Radiodifuziunii din Str. Nuferilor. De aici, mesajul sonor a fost transmis prin cablu telefonic, la Bod. De la Bod, l-a auzit toată țara.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Local


    Procesul de corupție al fostului ministru Constantin Niță, suspendat. Instanța a sesizat Curtea de Justiție a UE


    21.10.2019
  • ➤ Sport


    Darren Cahill, alături de Simona Halep la Turneul Campioanelor / ”Înapoi la drum!”


    21.10.2019
  • ➤ Prima pagina


    Strada N. Titulescu intră două luni în șantier


    21.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Alertă de gradul 0


    Focar de pestă porcină, confirmat în județul Brașov


    21.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Pistă de acrobații pe bicicletă, sub Tâmpa


    21.10.2019
  • ➤ Local


    Brașov. Parcarea multietajată de la Spitalul Militar, blocată o săptămână


    21.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Deputatul Tudor Benga, dispus să susțină orice proiect pentru alegerea primarilor în două tururi


    21.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Comitetul de Monitorizare pentru POIM, reuniune în premieră, la Brașov


    21.10.2019
  • ➤ Actualitate


    Prin Programul Operațional Infrastructură Mare


    Aeroportul Brașov poate obține 70 de milioane de euro


    21.10.2019
  • ➤ Actualitate


    Deși este demisă, Dăncilă a făcut pe premierul la Brașov pentru voturi la președinție


    21.10.2019
  • ➤ National


    Pesediștii se dau în gât


    Dragnea o acuză pe Dăncilă că ar fi fraudat banii UE


    21.10.2019
  • ➤ Life


    La prima vedere


    Diana Bart s-a îndrăgostit de Dubai


    21.10.2019
  • ➤ Life


    Dana Nălbaru vrea o petrecere-surpriză de ziua ei


    21.10.2019
  • ➤ Life


    Loredana Groza a întrecut măsura


    21.10.2019
  • ➤ Life


    Știința a stabilit cea mai frumoasă femeie din lume


    21.10.2019
  • ➤ Cititori


    Cum scapi de gaze


    21.10.2019
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Lecții practice în bucătărie


    21.10.2019
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    21.10.2019
  • ➤ Sport


    Simone Tempestini a câștigat Raliul Brașovului și un nou titlu de campion național


    21.10.2019
  • ➤ Sport


    „Felicit echipa”


    Corona Brașov merge mai departe în Cupa EHF


    21.10.2019
  • ➤ Sport


    Liga 4 Brașov. ACSM Codlea și Precizia Săcele, aproape de CSM Corona


    21.10.2019
  • ➤ Sport


    Cetate Râșnov. Dîrvăreanu: „Suntem mama răniților!“


    21.10.2019
  • ➤ Sport


    Descătușare!


    ACS SR Brașov a reușit prima victorie în deplasare la Balotești


    21.10.2019
  • ➤ Local


    Doi copii mici și un bărbat de 65 de ani au fost atacați de urs în orașul Victoria din Brașov


    20.10.2019
  • ➤ Sport


    Rezultatele etapei a 13-a din Liga a 2-a


    UTA s-a impus în derby-ul Vestului cu Poli Timișoara


    20.10.2019
  • ➤ Local


    Brașov: Beat și fără permis de conducere la volan


    20.10.2019
  • ➤ International


    Moment istoric pentru aviație


    Cel mai lung zbor comercial din lume: 19 ore și 16 minute, între New York și Sydney


    20.10.2019
  • ➤ Sport


    Cupa EHF. Corona Brașov a trecut de Super Amara Bera Bera și s-a calificat în turul al treilea preliminar


    19.10.2019
  • ➤ International


    Înfrângere pentru Boris Johnson în Parlamentul britanic. Parlamentarii au votat pentru amânarea Brexitului


    19.10.2019
  • ➤ Sport


    Rezultatele etapei a 9-a din C3


    Cetate Râșnov a pierdut cu Astra II


    19.10.2019
  • ➤ National


    Curtea de Argeș: Peste 1.000 de persoane asistă la ceremoniile dedicate reînhumării Reginei-Mamă Elena


    19.10.2019
  • ➤ Sport


    Rezultatele etapei a 12-a


    Liga 4 Brașov. Precizia Săcele a câștigat la Cristian/Aripile Brașov, scorul etapei


    19.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Viorica Dăncilă, la Brașov: Premierul demis a vizitat IAR Ghimbav și Spitalul Municipal Săcele


    19.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Dan Cămârzan, fostul milionar care și-a ucis bunica, rămâne internat la Psihiatrie


    19.10.2019
  • ➤ Sport


    Rezultatele etapei a 9-a din C3


    ACS SR Brașov, victorie după un meci nebun la Balotești / Horia Popa (2) și Rența au marcat golurile victoriei


    18.10.2019
  • ➤ National


    Ministerul Fondurilor Europene anunță că Aeroportul Brașov poate primi până la 70 de milioane de euro


    18.10.2019
  • ➤ National


    Suspiciune de pestă porcină africană, în Homorod


    18.10.2019
  • ➤ National


    Rămășițele pământești ale Reginei mamă Elena au ajuns în România


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    IN MEMORIAM


    Un an fără marele Csaba Gyorffy


    18.10.2019
  • ➤ Sport


    Echipa națională. Când se pun în vânzare biletele pentru meciul România- Suedia


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Despre viață și moarte


    10 povești cutremurătoare de pe Everest


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Investește în clasic


    Top 10 jachete de toamnă pe care le vei purta multă vreme de acum înainte


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Rețete simple și bune


    Dovleac pe masa de toamnă


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Spaima


    „Cel mai curajos animal din lume” este un bursuc


    18.10.2019
  • ➤ Life


    S-au găsit


    Miley Cyrus are un nou iubit


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Alice cea cochetă


    Povestea fabuloasă a modelului de 96 de ani, din Hong Kong


    18.10.2019
  • ➤ Life


    Doar 5


    Cele mai bune filme cu Nicole Kidman


    18.10.2019
  • ➤ Prima pagina


    „O șansă ratată de România“


    Gigantul aeronautic Airbus renunță la fabrica de elicoptere din Brașov


    18.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Au prezentat conceptul


    Cum va arăta pietonalul dintre Modarom și magazinul Star


    18.10.2019
  • ➤ Eveniment


    Pachete de îngrijire pentru vârstnicii brașoveni


    18.10.2019
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Înscrieri la BAC

    Articolul următor


    Adevărul trebuie spus!

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 19.980 milisecunde, încărcat în milisecunde