• Localităţile braşovene care au importante comunităţi de romi riscă să piardă sume considerabile din fonduri europene, din cauza dezinteresului de care dau dovadă primarii

Publicitate

Localităţile braşovene care au importante comunităţi de romi riscă să piardă sume considerabile din fonduri europene, din cauza dezinteresului de care dau dovadă primarii cînd vine vorba de depunerea unor proiecte. Invitaţi joi la prima şedinţă a noului Grup Mixt pentru Problemele Romilor, mulţi dintre primarii celor 16 localităţi în care această etnie este puternic reprezentată au „sărit“ peste prezenţă. Din cauza absenţei de la şedinţă, unul dintre proiectele pe care Instituţia Prefectului şi Biroul pentru romi din cadrul Primăriei Braşov îl au în lucru nu poate fi finalizat, întrucît cele 16 primării care trebuie să intre în partenmeriat şi să asigure cofinanţarea nu au semnat încă un acord de colaborare. Şedinţa de joi este cea de-a treia încercare de a-i aduce la aceeaşi masă pe primarii din localităţile cu comunităţi mari de romi.

Oportunităţi de afaceri pentru romi

În mod normal, primarii din 16 localităţi braşovene ar fi trebuit să semneze un acord de parteneriat pentru a se asocia într-un proiect de economie socială şi a putea obţine fonduri europene nerambursabile. Proiectul, iniţiat de Primăria Braşov, Asociaţia Creatorilor de Artă Populară şi Instituţia Prefectului, presupune dezvoltarea, în marile comunităţi de romi din judeţ, a unor oportunităţi de afaceri din care familiile să poată obţine venituri. Concret, prin fondurile europene care ar putea fi obţinute prin acest proiect, cetăţenii de etnie romă pot fi sprijiniţi să îşi creeze asociaţii familiale sau să îşi obţină avizele de persoane fizice autorizate şi să aibă astfel activităţi meşteşugăreşti legale, din care să plătească şi impozite şi taxe către stat. „I-am putea astfel ajuta să devină parte activă a societăţii, să aibă o ocupaţie permanentă şi să nu mai aştepte doar ajutorul social sau alte susţineri de acest gen din partea statului“, a declarat Lucian Gheorghe, consilierul pentru romi de la Primăria Braşov.

Se apropie termenul-limită

Deşi este un proiect care ar veni în sprijinul populaţiei de etnie romă, primarii invitaţi să intre în parteneriat pentru depunerea aplicaţiei nu s-au arătat pînă acum interesaţi să semneze acordul. În mod normal, în acest proiect, pe lîngă Primăria Braşov şi Instituţia Prefectului, ar trebui să intre şi administraţiile locale din municipiul Săcele, municipiul Făgăraş, oraşele Rupea şi Zărneşti şi comunele Budila, Racoş, Ormeniş, Apaţa, Ungra şi Tărlungeni. La şedinţa de joi nu s-a prezentat însă decît primarul din Săcele, Radu Nistor. „Este a treia încercare pe care o facem, de a-i invitat pe primari să participe la acest proiect şi reacţia a fost aceeaşi ca şi azi“, a declarat subprefectul Roxana Mînzatu. Majoritatea primarilor motivează lipsa de atracţie faţă de acest proiect prin faptul că fiecare dintre ei, indiferent de mărimea comunităţii de romi din localitate, va trebui să asigure o cotă de finanţare care se situează la 14.500 de lei, iar multe dintre bugetele locale nu suportă o asemenea investiţie, în ciuda faptului că beneficiile, în cazul în care proiectul va fi acceptat spre finanţare, ar fi mult mai mari. Avînd în vedere că data-limită pentru depunere, 20 iulie, se apropie, subprefectul Roxana Mînzatu a anunţat că este posibil ca indiferent de atitudinea de interes sau dezinteres a edililor, proiectul va fi totuşi depus. „Avem nevoie de soluţii pentru îmbuntăţirea condiţiilor pentru romii din judeţ. Dacă primarii nu sînt interesaţi, asta este. O vom face noi pentru că cineva trebuie să dea startul“, a spus subprefectul Roxana Mînzatu.