Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagina
Publicitate

Rostul icoanei

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: » Ștefan MUSGOCIU , 09.12.2006
* Lupta împotriva icoanelor este o încercare prin care Biserica a mai trecut în decursul secolelor, dar din care credința în Dumnezeul tuturor ființelor a ieșit învingătoare

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a solicitat Ministerului Educației și Cercetării (MEC) „elaborarea unei norme interne" prin care simbolurile religioase să nu mai fie afișate în instituțiile publice de învățămînt. Cu alte cuvinte, în școlile publice, „cu excepția spațiilor destinate exclusiv orelor de religie“ și „doar în timpul acestora“, icoanele nu vor mai fi afișate pe pereți, dacă MEC se va supune acestei solicitări. Scoaterea icoanelor din școli a generat o vie dezbatere în societatea românească.

Mai ocrotiți, sub icoane

În viața și spiritualitatea creștină, sfintele icoane au un rol cu totul aparte. Fie că este vorba de icoanele pe care fiecare credincios sau familie le cinstește în casa sa, fie că ne referim la cele existente în locașurie de cult, în școli, sau chiar pe troițe. Întotdeauna creștinul simte nevoia să se roage plecîndu-și genunchii în fața sfintelor icoane. Rugăciunea este mai puternică și mai expresivă atunci cînd o facem cu fața sau în compania sfintelor icoane. Această formă de evlavie pornește de la concepția pe care ortodoxia o are despre icoană și cinstirea ei. Uneori, ne simțim mai ocrotiți sau binecunvîntați dacă în încăperea în care ne petrecem în fiecare zi mai multe ore, la muncă de pildă, există o icoană.

Iconoclasmul înseamnă distrugerea icoanelor

De-a lungul timpului, Biserica a trecut prin numeroase încercări. Una dintre acestea a fost chiar lupta împotriva iconoclasmului. Adică tocmai atacul asupra icoanelor. După ce Biserica a învins fiecare erezie în parte, toate atacurile parțiale împotriva diferitelor aspecte ale doctrinei hristologice au început cu o luptă împotriva icoanei. Una dintre cele mai teribile erezii, care se împotrivea însuși creștinismului, a fost iconoclasmul secolelor VIII și IX. Unii teologi nu au putut înțelege sensul simbolic și educativ al icoanei. Nu puteau face distincție între cinstirea ei și idolatrie. Socoteau că cinstirea icoanelor vine în contradicție cu unele precepte biblice, că încalcă porunca Decalogului de a nu-ți face chip cioplit și de a nu i te închina lui (Exod 20, 4). Credincioșii concepeau și ei uneori venerarea icoanelor într-un chip prea literal. Ei cinsteau mai puțin persoana reprezentată în icoană, cît imaginea însăși. Toate acestea se apropiau de magie sau intersectau formele decadente ale păgînismului. Anumite imagini îi scandalizau pe credincioși prin senzualitatea lor rafinată, care nu se potrivea deloc cu sfințenia persoanei reprezentate. Apărătorii icoanelor, teologii și preoții, aveau datoria să amintească și să explice în mod repetat, atît laicilor cît și călugărilor, că icoanele trebuiau să fie cinstite, iar adorat putea fi numai Hristos, Cel reprezentat în icoană.

Persecuțiile au fost pornite de împărați

Primul împărat iconoclast, și totodată primul care a declanșat lupta împotriva icoanelor, a fost Leon al III-lea Isaurul (714-741). S-a simțit chemat să restabilească adevărata religie în imperiu care, prin cultul icoanelor, fusese necinstită și trădată. El se considera „împărat și preot“, cu drept de control asupra problemelor bisericești și laice. A impus iconoclasmul ca doctrină oficială a imperiului în probleme religioase. Socotea că prin aceasta va purifica religia creștină de rămășitele păgînismului, readucînd-o la înălțimea și puritatea ei originară. Pentru el, cultul icoanelor era cultul zeilor pagîni care trebuia nimicit. În 730, împăratul Leon al III-lea a dat primul edict prin care urmărea distrugerea icoanelor, implicit a Mîntuitorului și a Sfintei Fecioare, dar admițînd cinstirea Sfintei Cruci.

Constantin al V-lea n-a vrut icoane

În anul 754 la Hiereia are loc un sinod cu privire la cultul icoanelor. Astfel a fost oprită cinstirea icoanelor prin legi imperiale cît și prin legi ale Bisericii. Împăratul de atunci, Constantin al V-lea, a dezlănțuit o prigoană puternică împotriva iconodulilor, obligînd pe toți supușii să jure că nu vor da cinstire icoanelor. Cei care nu s-au supus au fost maltratați sau uciși. Ura a mers atît de departe încît a depășit hotărîrile sinodului, care priveau doar cultul icoanelor și al moaștelor, și s-a extins asupra cultului sfinților și al Maicii Domnului.

Sfîntul Ioan Damaschin, apărătorul icoanelor

Sf. Ioan Damaschin era un monah și teolog renumit, care trăia pe teritoriul arab, la Damasc, apoi la Ierusalim. El a respins afirmația iconoclaștilor că venerarea icoanelor e o reînviere a idolatriei, demonstrînd că icoana este un simbol și mijlocitor al sfîntului reprezentat pe ea. Reprezentarea Mîntuitorului trebuie pusă în legătură cu dogma hristologică a celor două firi, divină și umană. Prin zugrăvirea Sa ca om se confirmă realitatea întrupării și a trăirii Mîntuitorului în trup printre oameni.

Sinodul VII ecumenic ne-a redat icoana

În anul 780, Constantin VI (780-797), un copil de 10 ani, a urcat pe tronul imperiului. Practic, conducerea a fost preluată de mama sa Irina (+802). Deoarece cultul icoanelor fusese interzis prin hotărîrile sinodului iconoclast din 754, el trebuia să fie restabilit printr-un nou sinod ecumenic. Sinodul al VII-lea ecumenic s-a ținut la Niceea între 24 septembrie și 13 octombrie 787, sub președinția patriarhului Tarasie și a avut 7 ședințe. Membrii au combătut punct cu punct hotărîrile sinodului din 754, contestîndu-i calitatea de „adunare ecumenică”. Hotărîrea sinodului a fost orientată după precizările Sfîntului Ioan Damaschin. Cuprindea următoarea decizie dogmatică: „Este permis și chiar util și bineplăcut lui Dumnezeu a face icoane religioase și a le venera; dar această venerare să fie numai cinstire, iar nu adorare, căci adorarea se cuvine numai lui Dumnezeu. Cinstirea nu se adresează materiei icoanei și astfel ea nu este idolatrie”.

O victorie a credinței

Iconoclasmul încheie seria marilor erezii din perioada hristologică. Fiecare dintre ele atacă un aspect sau altul al iconomiei divine, adică al mîntuirii cîștigate prin Întruparea lui Dumnezeu. Or, iconoclasmul nu mai lua ca țintă un aspect anumit, ci iconomia mîntuirii în ansamblu. Și, așa cum această foarte complexă erezie constituia o ofensivă generală împotriva întregii învățături ortodoxe, tot așa, restabilirea cultului icoanelor nu a reprezentat o victorie izolată, ci triumful întregii Biserici. Și al Credinței.

„Prin rugăciunile ei fă să fie auzite cererile și rugăciunile noastre și trimite harul Preasfîntului Tău Duh asupra icoanei acesteia, pe care robii Tăi au făcut-o în cinstea și pomenirea ei. Binecuvînteaz-o cu binecuvîntarea Ta cea cerească și-i dă ei puterea și tăria facerii de minuni. Fă-o vindecătoare și izvor de tămăduiri tuturor celor ce în dureri se vor pleca în fața ei și vor cere de la Tine ajutor prin Născătoarea de Dumnezeu. Și pe toți care înaintea acestei icoane vor cinsti după vrednicie pe preabinecuvîntată Fecioară și Maică a Domnului nostru lisus Hristos”.
    Din rugăciunea care se spune la sfințirea icoanei Maicii Domnului

Ce este o icoană?

* Prin icoană înțelegem orice reprezentare sub formă de pictură a unui personaj sfînt din istoria mîntuirii și a vieții creștine sau a unei scene cu conținut religios, făcută pe unul din materialele următoare: lemn, pînză, hîrtie, metal sau pictură pe pereții bisericilor. Pentru ca să aibă caracter și calitate de icoană, o asemenea reprezentare trebuie să fie sfințită și să fie întrebuințată ca obiect de cult particular sau colectiv. Calitatea de obiect sfințit deosebește o icoană de ceea ce numim tablou religios, sau tocmai prin actul sfințirii un tablou religios devine icoană.

De ce trebuie icoanele sfințite în biserică?

* Sfințenia unei icoane pornește în primul rînd de la persoana sau scena religioasă reprezentată pe ea și care, automat, ne obligă la o atitudine de respect față de aceasta.   Este chiar învățătura Bisericii despre cinstirea sfintelor icoane, și anume că noi nu cinstim materialul sau culorile din care sînt făcute icoanele, ci persoana al cărei chip este zugrăvit sau înfățișat în icoană. Prin actul sfințirii scoatem obiectul de sub întrebuințarea obișnuită, o materie căreia îi dăm altă destinație. Desigur că materialul din care se lucrează o icoană rămîne mai departe pînză, lemn, metal sau zid, dar el capătă o încărcătură harică, o prezență sfințitoare. Acesta este rostul și sensul sfințirii icoanelor. Prin sfințire, icoana devine un obiect sfînt, obiect de cult. De aceea putem îngenunchea înaintea icoanei, ne închinăm și o sărutăm, fiindcă ea este purtătoare de har, de sfințenie. Prin aceasta nu înseamnă că îndumnezeim materia sau considerăm icoana un idol. Ci ne închinăm la sfîntul care a existat sau există în realitate, reprezentat pe lucrare. Cinstind pe sfinții zugrăviți pe icoane, noi cinstim pe Dumnezeu care i-a împodobit pe ei cu daruri deosebite.

Discriminarea majorității

* Scoaterea simbolurilor religioase din școli, cred preoții, este un regretabil atac la identitatea cultural-religioasă a neamului. Oare s-ar putea cere scoaterea steagului sau însemnelor naționale din instituțiile publice pe motiv că lezează minoritățile? Oare am putea cere retragerea oricăror însemne românești sau a studiului culturii române pe motiv că lezează minoritățile? Drepturile minorităților nu ar trebui să includă pretenția desființării și exprimarea publică a ethosului comunitar al majorității. Mai ales atunci cînd simbolurile creștine, precum crucea și icoana, nu incită în nici un fel la violență sau discriminarea minorităților, ci invită în cel mai înalt sens la iubire, dialog și respect față de tot omul creat după chipul lui Dumnezeu, față de darul alegerii libere dat oricărui om. Retragerea simbolurilor religioase ar fi însă o gravă discriminare a majorității creștine.

Nu Biserica pune icoane, oamenii vor icoane

* Biserica Ortodoxă Română nu este de acord cu decizia CNCD. „Nici Ministerul Educației, nici Biserica, nici CNCD nu pot interveni în astfel de probleme. Decizia trebuie luată de comunitate, adică de părinți, elevi și profesori. Există lege care să interzica aplicarea unor simboluri religioase? Articolele 29 și 30 din Constituție spun clar că statul asigură și respectă libertatea religioasă. Nu Biserica pune icoane, oamenii o fac“, a explicat purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Prima pagina

Sărbătoare în casa lui Ion


Praznicul Sfântului Ioan

Povești din bătrâni


Noaptea vrăjilor și a farmecelor

Prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului


Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Cei mai mari vestitori de bine


Sărbătoarea Îngerilor




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Sport


    Cazul de dopaj de la Corona Brașov se extinde și la hochei! Cristi Balaj: A apărut și disciplina hochei în discuție


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Decizie definitivă! Corona Brașov a fost retrogradată din Liga Națională!


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov a câștigat amicalul cu ACS Kids Tâmpa U19


    23.01.2020
  • ➤ Local


    Airbus Helicopters România, contract pentru mentenanța elicopterelor Armatei Bulgariei


    23.01.2020
  • ➤ Local


    La Colegiul Titulescu, elevii învață la cursul ProtoShop Live design de produs pentru clienți reali


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep e în turul 3 la Australian Open. Victorie în două seturi cu britanica Harriet Dart


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Locuri de vis


    9 dintre cele mai frumoase parcuri naționale din lume


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Pregătește-te de sezonul estival


    Dantela, întotdeauna alegerea perfectă


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Îți lasă gura apă


    Galaktoboureko, plăcinta zeilor


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Top 4


    Cele mai periculoase animale de pe Terra omoară 1 milion de oameni pe an


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Caruselul succesului


    Cum a intrat Lady Gaga în faliment


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Berlinala 2020


    Radu Jude, primul regizor român cu trei producții în festival


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Când apare noul serial House of Dragons


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Și-a acceptat vârsta


    Sandra Bullock e fericită


    23.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    Pe drumuri ocolite între Câmpina și Brașov


    23.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Investiții


    Spitalul din Zărnești, aparatură și echipamente de ultimă generație


    23.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Primăria Făgăraș, la a doua ediție de bugetare participativă


    23.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Cabana de la Plaiul Foii va fi modernizată


    23.01.2020
  • ➤ Week-end


    Invitații


    Unde ieșim în weekendul Micii Uniri


    23.01.2020
  • ➤ National


    I se fâlfâie de lege


    CCR: Alegerea lui Meleșcanu la șefia Senatului e neconstituțională


    23.01.2020
  • ➤ National


    Cetățenii cu viza de flotant într-o localitate nu pot vota acolo


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Frumusețea, din genă


    Mihaela Rădulescu este leit mama ei


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Smiley se mută la Los Angeles


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Pamela Anderson a ajuns la soțul 5


    23.01.2020
  • ➤ Life


    Augustin Viziru va fi tată pentru prima oară


    23.01.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Consumul de combustibil


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, victorie în primul amical din 2020


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    JOT2020


    Campionii olimpici cer o pistă de bob în România


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Gigi Becali, despre transferul lui Chipciu la CFR Cluj


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Simona Halep vs. Harriet Dart, la Australian Open


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Cupa Mondială de sărituri cu schiurile - Râșnov 2020


    23.01.2020
  • ➤ Sport


    Absolventă a cursului Master Coach


    Mariana Tîrcă revine în antrenorat


    23.01.2020
  • ➤ Local


    Muzicieni brașoveni, în epicentrul epidemiei din China


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov, amical cu nouă goluri la Vulcan


    22.01.2020
  • ➤ Sport


    ACS SR Brașov a luat un jucător de la Sepsi OSK 2 l Marin Barbu: „Nu e rău copilul“


    22.01.2020
  • ➤ Local


    CCR: Teodor Meleșcanu nu a fost ales legal președintele Senatului


    22.01.2020
  • ➤ Local


    A fost inaugurată Unitatea Medicală Mobilă aSpitalului Clinic de Pneumoftiziologie Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Local


    Nominalizări pentru „Premiile Anului în Cultur㔠la Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    POLIȚIA BRAȘOV


    Respectă și vei fi respectat!


    22.01.2020
  • ➤ Prima pagina


    O brașoveancă va fi procurorul general al României


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Merge greu


    Lucrările la pasajul Fartec trebuie să fie gata în prima jumătate a anului


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a decontat 3 milioane de lei pentru tratamente medicale în străinătate


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Compania Apa înlocuiește țevile vechi de 40 de ani de pe b-dul Saturn


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Explozie într-un bloc din Brașov


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    60.000 de lei lunar, pentru stimulentele salariale în spitalele brașovene


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Peste 200 de elevi în învățământul dual, la Săcele


    22.01.2020
  • ➤ Eveniment


    Ervin Albu, candidatul PNL la Primăria Codlea


    22.01.2020
  • ➤ Actualitate


    Noi cazuri de gripă, confirmate în județul Brașov


    22.01.2020
  • ➤ National


    Întâi bani și pe urmă dreptate


    Blocaj în sălile de judecată


    22.01.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Cutia Pandorei

    Articolul următor


    Petardele, complet interzise

    Prima pagină | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (Și) acest site folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porțile istoriei
    | | |
    © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 27.294 milisecunde, încărcat în milisecunde